Bine aţi venit în satul de români Voloca! // Deşteaptă-te!

Este un sat de români, un sat bucovinean, vestit în lumea întreagă ca satul rochiilor de mireasă

Pentru că aici sunt respectate tradiţiile, obiceiurile, religia şi pomeniţi strămoşii, astfel explică primarul satului Voloca, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi, Valentin Glopina, cum au reuşit să ţină piept ucrainizării şi au rămas unul din puţinele sate din Ucraina în care majoritatea locuitorilor se identifică români. „Aşa precum au fost strămoşii noştri, locuitorii satului sunt foarte harnici”, a menţionat primarul. Casele luxoase ridicate pe toate uliţele satului confirmă fiecare cuvânt al primarului. „Seara, pe străzi nu vezi tineri, aşa cum pot fi întâlniţi în alte sate. Toţi lucrează. Majoritatea cos rochii de mireasă. Eu am început să o fac de la vârsta de 13 ani. Timp de trei luni pot să cos până la 1000 de rochii de mireasă”, povesteşte Dina Pavlencu, locuitoare a satului Voloca.

Cartea de vizită a satului Voloca este biserica Sfântul Nicolae, care a fost ridicată încă în anul 1829 pe cel mai înalt deal al satului. „Este cea mai mare biserică de lemn din Ucraina. Este deosebită prin faptul că la construcţia ei nu a fost folosit nici un cui de fier. Ea are forma unei corăbii, ceea ce ar simboliza arca lui Noe. Aici oamenii vin pentru a găsi linişte sufletească”, povesteşte primarul. De sărbători, niciun locuitor al satului Voloca nu lucrează. Toţi merg la biserică. „Înainte de Florii, toţi elevii mergem la biserică ca să ne împărtăşim. Se face în mod organizat, iar în biserică ne aranjăm pe clase”, spune Violeta, o elevă din Şcoala generală din Voloca.

În apropierea bisericii Sfântul Nicolae este unul din cimitirele satului care te uimeşte cât este de îngrijit. Toate crucile sunt la fel, diferă doar culoarea. Pe majoritatea din acestea inscripţiile sunt în limba română, însă sunt şi cruci nesemnate. „Mulţi locuitori îşi rezervă loc în cimitir din timp, pentru toţi membrii familiei. În cimitirul respectiv aproape că nu au mai rămas locuri. Oamenii noştri, din păcate, mor devreme, pentru că lucrează foarte mult”, regretă primarul.

Spre deosebire de casele luxoase din satul Voloca, primăria s-a dovedit a fi foarte modestă. La intrarea în primăria satului în care majoritatea locuitorilor se identifică români este arborat doar drapelul Ucrainei, locul pentru tricolor este pustiu. „Punem tricolorul doar de sărbători”, explică Valentin Glopina.

Dina nu a urmat exemplul mamei care brodează cu mărgele catrinţe şi cămăşi, ea îşi câştiga banii din coaserea rochiilor de mireasă. „Eu nu am răbdarea mamei mele. Ei îi fură jumătate de an ca să facă un costum naţional”, povesteşte Dina. Nu o tentează nici faptul că munca mamei este bine plătită, un costum naţional brodat cu mărgele costă până la cinci mii de euro. Ocupaţia de bază a locuitorilor satului rămâne a fi confecţionarea şi comercializarea rochiilor de mireasă.

 

 

 


Deşi este toamnă, în ogrăzile caselor din satul Voloca nu găseşti o frunză uscată. Ordinea este un lucru primordial pentru gospodarii din satul de români, iar pentru cei care se lenevesc primarul a găsit soluţia. „Avem o comisie specială în cadrul primăriei şi dacă se depistează că vreun locuitor nu respectă ordinea în ograda sa, el poate fi penalizat”, explică primarul.

Valentin Glopina, primarul satului Voloca