Băsesecu: „Voi susține ca Republica Moldova să primească o perspectivă europeană garantată”

central_foto www.presedinte.mdMiercuri, Nicolae Timofti s-a întâlnit la Iaşi cu Traian Băsescu

„Singura soluție pentru garantarea securității Republicii Moldova este accelerarea procesului de aderare a acesteia la Uniunea Europeană”, a susţinut preşedintele României, Traian Băsescu, în cadrul întrevederii de miercuri de la Iaşi cu preşedintele moldovean Nicolae Timofti

Traian Băsescu: „Nu există o soluție mai bună pentru Republica Moldova decât integrarea în UE”

„Ne întâlnim într-un moment nu foarte fericit al regiunii, un moment în care Federația Rusă, în stilul care, istoric, a consacrat-o, a anexat un teritoriu care aparținea unui stat suveran și independent; este vorba de anexarea Crimeii la Federația Rusă. Securitatea regională este la fel de importantă și pentru un stat ca Republica Moldova, ca și pentru un stat ca România sau Polonia, sau Țările Baltice. Concluzia pe care eu am promovat-o în discuțiile pe care le-am avut astăzi cu domnul președinte Timofti este că, dincolo de îngrijorare, trebuie să luăm și măsuri care să prevină evenimente ca cele care s-au petrecut între Federația Rusă și Ucraina și la adresa altor state și, în mod deosebit, a Republicii Moldova. Nu există o soluție mai bună pentru Republica Moldova decât integrarea în Uniunea Europeană”, a spus șeful statului român, citat de AGERPRES.

Președintele Băsescu a subliniat că i-a promis președintelui Timofti că va susține la Bruxelles ca în cel mai scurt timp Republica Moldova să primească o perspectivă europeană garantată, într-un orizont de timp definit.

“De bună seamă, eu, ca reprezentant al unui stat care se află în UE, înțeleg foarte bine neajunsul faptului că R. Moldova a fost invitată să semneze un acord de asociere și un acord de liber schimb, dar nu i s-a dat un orizont în care ar putea să devină membră a Uniunii Europene. Or, i-am promis domnului președinte Timofti că voi susține ca, în cel mai scurt timp, Republica Moldova să primească un astfel de orizont, o perspectivă europeană garantată, pentru că, de altfel, în aprecierea mea, aceasta a fost și slăbiciunea ofertei făcută Ucrainei. I s-a oferit un acord de asociere, i s-a oferit un acord de liber schimb, dar nimeni nu i-a oferit o perspectivă de integrare în Uniunea Europeană, în raport cu oferta făcută de Moscova, care invită imediat la intrare în Uniunea Eurasiatică”, a afirmat Băsescu.

Șeful statului român a declarat că Uniunea Europeană a fost „ezitantă” și a precizat că și-a asumat ca la următoarea reuniune a Consiliului European să abordeze această problemă.

„Deci, în timp ce, pe de o parte, este o oferta fermă, precisă, cu termene, Uniunea Europeană a fost ezitantă și mi-am asumat ca la următorul Consiliu să ridic din nou aceasta problemă, informându-vă, în același timp, că, încă înainte de Vilnius, România, Polonia, Țările Baltice au cerut și înscrierea unei perspective europene în documentele care au fost propuse Republicii Moldova, Ucrainei spre parafare sau semnare la Vilnius. Poate acum, după evenimentele care s-au petrecut în regiune, devenim mai pragmatici puțin noi cei care suntem în Uniunea Europeană”, a punctat Traian Băsescu.

Nicolae Timofti: Am discutat despre importanţa semnării cât mai curând a Acordului de asociere cu UE

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat, miercuri, la Iaşi, că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu despre importanţa semnării cât mai curând a Acordului de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. „Am convenit cu preşedintele Băsescu asupra impulsionării procesului de integrare europeană, în care este antrenată Republica Moldova”, a declarat Timofti, citat de mediafax.ro.

El a spus că s-a discutat despre importanţa semnării de către Republica Moldova, cât mai curând, a Acordului de asociare cu Uniunea Europeană şi ca acesteia să i se ofere o perspectivă clară asupra aderării la spaţiul comunitar.

„L-am rugat pe preşedintele Traian Băsescu să susţină la nivelul Uniunii Europene această dorinţă a Republicii Moldova”, a afirmat preşedintele Nicolae Timofti.

El a mai spus că a împărtăşit cu Traian Băsescu punctele de vedere referitoare la conflictul transnistrean, adăugând că interesul ambelor părţi este ca „atmosfera să rămână calmă, iar abordările să fie constructive”.

Colaborarea economică bilaterală a celor două state româneşti

Preşedintele României a acordat o atenţie deosebită şi colaborării economice bilaterale între cele două state româneşti. Referindu-se la proiectul Gazoductului Iaşi-Ungheni, şeful statului român a susţinut că, „undeva în luna iulie, gazoductul ar putea fi funcţional. Tronsonul românesc e deja în probe tehnologice”.

Referindu-se la asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova, Băsescu a ţinut să informeze, de asemenea, că „linia de 100 kilovaţi „Fălciu-Goteşti” e sub tensiune pe teritoriul României din luna noiembrie. Acum facem studii de fezabilitate cu privire la alte două linii de câte 400 kilovolţi, care ar asigura cu energie electrică RM”.

Vorbind despre proiectul de modernizare a şcolilor din Moldova, Băsescu a spus următoarele: „Am constatat că se plimbă de la un guvern la altul responsabilitatea cu privire la acest proiect de 20 milioane de euro pentru modernizarea şcolilor din RM…”. În acest sens, ar fi oportună crearea „unei structuri care să discute în permanenţă, spre exemplu, patru reprezentanţi ai guvernului moldovean şi patru din partea guvernului de la Bucureşti… comunicarea să se facă direct cu funcţionari responsabili de punerea în acţiune a mecanismelor de realizare a proiectelor existente, ca ele să avanseze cu viteză”.

„O filieră bună de comunicare”

Rugat să comenteze recenta întâlnire a celor doi preşedinţi, analistul politic Anatol Ţăranu a menţionat faptul că Nicolae Timofti, dintre toţi politicienii noştri, are „cea mai mare deschidere la Bucureşti”, „o filieră bună de comunicare” în capitala României şi că în situaţia actuală de criză profundă în regiune, anume preşedintelui moldovean îi aparţine iniţiativa organizării acestei întâlniri cu „aliatul natural” al ţării noastre în vederea elaborării unei platforme comune privind situaţia din Ucraina.

„În afară de partea oficială, în spatele discuţiei de la Iaşi dintre cei doi preşedinţi s-au convenit acţiuni comune ale RM şi României în raport cu criza din Ucraina, luându-se în calcul multiplele riscuri, care încă nu s-au profilat în deplină măsură, şi combaterea lor, ea fiind cu mult mai importantă. Aceste riscuri au şi constituit, în fond, motivul întâlnirii celor doi preşedinţi la Iaşi”, a conchis Anatol Ţăranu.

Nadine Chilianu