Basarabia de altădată în colecţiile filateliştilor moldoveni

COLECŢIONARI // Provocare, informaţie, prietenie şi amuzament sunt doar câteva din caracteristicile unuia dintre cele mai populare hobby-uri din lume – filatelia.

Săptămâna trecută, expoziţia filatelică „20 de ani de la emiterea primelor mărci poştale ale Republicii Moldova” i-a reunit pe mai mulţi filatelişti basarabeni, dar şi din România în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, unde au fost expuse colecţii cu tematici diferite ale celor care sunt pasionaţi de colecţionarea mărcilor poştale. Expoziţia a fost organizată şi cu ocazia celor 20 de ani de relaţii diplomatice Republica Moldova – România, consacrată şi aniversării a 20-a de la emiterea primelor mărci poştale moldoveneşti. Printre filateliştii din România şi-au prezentat câte o colecţie şi filateliştii basarabeni: Vitalie Parfentie şi Aureliu Ciobanu.

Victoria POPA

„Marca este un veritabil ambasador al istoriei, culturii, civilizaţiei, ajungând în toate colţurile lumii, chiar şi acolo unde nu avem ambasade. Ea ne vorbeşte despre evenimente, oameni, localităţi, rămânând o fereastră deschisă în lumea cunoaşterii”, ne spune filatelistul Vitalie Parfentie, jurnalist de profesie, pe care l-am întâlnit la Expoziţia Naţională de Filatelie cu Participare Internaţională, unde şi-a expus o părticică din colecţia de maxime poştale. Maximele poştale pe care le colecţionează jurnalistul se axează pe domeniul credinţei, ales de către el de prin anul 1986, când acest domeniu era mai puţin cercetat.

După curiozitatea copilăriei pentru aceste bucăţele de hârtie adezivă, a venit pasiunea pentru filatelie, „care m-a determinat în permanenţă să-mi pun întrebări şi să caut răspunsuri la ele. După cum afirma un scriitor francez – înţelepciunea ne ajută să rezistăm, pasiunile ne ajută să trăim”, spune el. Mai întâi a adunat timbre, cărţi poştale, după care s-a axat pe maxime poştale ce ţin de domeniul credinţei.

„Filatelia începe cu stabilirea temei. Apoi urmează colectarea informaţiei la tema respectivă, inclusiv emisiile altor ţări, sistematizarea acestei informaţii, găsirea şi procurarea efectelor poştale stabilite, elaborarea hainei grafice a exponatului. Bucurie mare când exponatul în sfârşit este gata și-l poate viziona mai multă lume”, ne mărturiseşte filatelistul, privindu-şi maximele poştale istorice. Cea mai veche colecţie este din anul 1941, care conţine timbre cu lăcaşe de cult emise pe timpul celui de-al doilea război mondial.

Exponatul prezentat la expoziţie conținea materiale filatelice pe tema „Lăcaşele sfinte – coloană vertebrală a neamului românesc” ce oferă informaţii despre mai multe mănăstiri şi biserici din România şi Republica Moldova, despre personalităţile care au activat sau au contribuit la dezvoltarea lor pe parcursul anilor. Pe maximele poştale prezentate de jurnalist puteai vedea Biserica din Șurdești (1775), pe locul unei mai vechi biserici ortodoxe, este cea mai înaltă biserică din lume – 72 de metri, Mănăstirea Hârbovăț – Biserica Adormirea Maicii Domnului, care are 195 de ani, Mănăstirea rupestră Țâpova – sec.XVI-XVII, una dintre cele mai mari mănăstiri din Europa, Biserica Neagră – inima Braşovului, construită în 1380. Cel mai mare edificiu religios din sud-estul Europei (încap circa 5.000 de persoane), cu una dintre cele mai mari orgi din Europa (4000 de tuburi). În clopotniţa bisericii se află cel mai mare clopot din spaţiul românesc, care cântăreşte 6 tone. Biserica din satul Larga, raionul Briceni – 1897, după prima ceremonie divină, care a avut loc în anul 1897, uşile ei nu s-au închis niciodată.

În prezent, filatelistul Vitalie Parfentie adună informaţii pentru a realiza un panou ce ar reflecta aplicarea ştampilelor tarifare nominative cu tematică religioasă. Ştampilele elaborate de la începutul anului 1993 se deosebesc de cele anterioare, deoarece toate au devenit nominative. Cele 44 de ştampile tarifare, dintre care 23 au o tematică religioasă, vorbesc despre nepieritoarele valori spirituale pe care le au lăcașele sfinte.

Maximafilist, cartofilist, filatelist

În timp ce înşiră pe masă una din colecţiile pe care le adună din studenţie, cartofilistul Aureliu Ciobanu ne întreabă: „Cum de aţi permis voi, jurnaliştii, să se demoleze un monument atât de important ca prima poştă a Moldovei, aflându-vă la o distanţă de numai 150 de metri de el? Banul hotărăşte totul la noi!”, cu o voce stinsă conchide el, adăugând: „aşa, rând pe rând, au fost distruse clădirile Chişinăului care era considerat pe timpuri unul dintre cele mai frumoase oraşe din România Mare.

Este filatelist, maximafilist şi cartofilist. Cu cartofilia s-a înrudit acum 12 ani, când întâmplător a avut parte de un dar – o colecţie de optzeci de cărţi poştale de la nişte colecţionari din  România. Acestea i-au servit ca bază şi imbold pentru a face şi un studiu despre Chişinăul antebelic, dar şi de a colecţiona cărţi poştale. A moştenit acest hobby de la taică-său – Constantin Ciobanu, care l-a vegheat din copilărie, când a început colecţionarea primelor timbre. Pe parcursul anilor, colecţiona timbre şi plicuri, iar apoi cărţi poştale vechi. Pe baza lor poţi studia istoria Chişinăului şi nu numai, dar şi a altor localităţi din Moldova, inclusiv din Transnistria.

Nu a vrut să ne spună câte obiecte filatelice conţine colecţia sa. Arta filatelică constă doar în calitate, nu în cantitate. „Poţi să ai mii de timbre, care să nu aibă valoare filatelică, dar poţi avea o sută, care să valoreze mult”, a precizat cartofilistul. Printre altele, am aflat că are vreo şase sute de cărţi poştale cu Chişinăul de acum jumătate de secol, chiar un secol. Le găseşte la târguri de anticariat, la colecţionari din România sau le cumpără on-line. O piesă poate ajunge şi la 300-400 de dolari, cea mai ieftină fiind de 10 dolari. Printre cărţile sale poştale, cea mai veche datează de la sfârşitul anilor ’80 ai sec. XIX. Ea este una din cele patru cărţi poştale în care este reprezentată stema oraşului şi fragmente ale diferitor edificii din perioada actuală a Chişinăului.

„Chişinăul de odinioară în cartofilie”

Cele mai recente cărţi poştale sunt apărute pe 13 octombrie curent, consacrate aniversării a 575-a a Chişinăului, la baza cărora au fost şase imagini de pe cărţile poştale din colecţia lui Aureliu Ciobanu. Cea mai nouă carte poştală reprezintă imagini făcute acum o sută de ani, iar alături apare edificiul respectiv cum arată astăzi. În ele putem vedea bulevardul Ştefan cel Mare, Biserica Ciuflea şi alte monumente istorice ale capitalei noastre. Aureliu Ciobanu este profesor de politologie şi ştiinţe social-politice, dar activează în domeniul economiei. Reuşeşte să se ocupe de hobby-ul său în detrimentul familiei, care îl susţine de altfel foarte mult, şi soţia, şi cele trei fiice, care, la fel, sunt interesate de pasiunea părintelui. În prezent, este preocupat de editarea unei cărţi despre istoria Chişinăului, intitulată „Chişinăul de odinioară în cartofilie”, care va apărea în cel mult un an de zile, crede şi speră Aureliu Ciobanu.

Întrebat ce personalităţi ale Basarabiei au apărut în timbrele poştale, timp de 20 de ani de independenţă, îngândurat, filatelistul ne-a spus că-l parafrazează pe Gheorghe Dimitriu spunând că „marca poştală este o carte de vizită a ţării”. „Pe parcursul anilor, în majoritatea cazurilor au fost reproduse personalităţi care nu mai sunt în viaţă: Grigore Grigoriu, Grigore Vieru, Nicolae Testemiţeanu, Toma Ciorbă, Mihai Dolgan ş.a.

Potrivit colecţionarului, acest principiu este uneori încălcat de „comanda socială” a zilei: fostului preşedinte al RM, Vladimir Voronin, i-a fost consacrat un timbru şi un plic poştal, de asemenea, şi soţiei sale, T. Voronin. Printre personalităţile care sunt în viaţă au mai fost reproduse chipurile lui Mircea Snegur, primul preşedinte al RM, al compozitorului Gheorghe Mustea şi al cunoscutei soprane Maria Bieşu.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa