Basarabeanul angajat la una dintre cele mai sigure bănci din lume

Alex Soltan, despre cum a ajuns să lucreze la Handelsbanken, una dintre cele mai prestigioase bănci din lume, despre Unirea Basarabiei cu România, dar şi despre sentimentul de dezgust pe care îl are pentru sistemul politic actual din R. Moldova

15205788_10210665218882399_2087417084_o

„Sunt o persoană foarte sociabilă şi vorbesc mult. Nu ştiu cât de interesantă o să-ţi pară povestea mea, însă o să-ţi omor timpul şi sper să nu te plictisesc”, ne avertizează din start Alex Soltan, un basarabean în vârstă de 30 de ani stabilit cu traiul în oraşul Colchester din Anglia. Şi nu ne-a plictisit, ci ne-a convins că ambiţia este calitatea care-l reprezintă cel mai bine.

S-a născut în sat. Puhoi, din r. Ialoveni, într-o familie de intelectuali: mama sa e educatoare la grădiniţa de copii, iar tatăl e inginer. Alex Soltan este băiatul de la ţară care visează mult şi care luptă ca să-şi atingă scopurile. Iar datorită ambiţiei sale, îi reuşeşte de minune să se integreze oriunde-ar merge.

„Setea de cunoştinţe o aveam de mic, iar părinţii erau sătui de întrebările mele. Cred că din cauza curiozităţii mele tata, sărmanul, şi-a pierdut podoaba capilară. Deşi am lăsat toloaca şi am plecat la şcoală, îmi plăcea să am grijă şi de gospodărie: să îngrijesc de iepuri, să dau de mâncare la găini şi la porci. Eram copilul care se ducea cu vaca pe deal şi care seara reuşea să-şi facă lecţiile. Acum, când depăn amintirile, ajung la concluzia că am fost un copil fericit, totuşi. Fac totul cu entuziasm, calitate moştenită de la tata. Nu uit nici azi serile lungi de prin anii ’90, când se deconecta zilnic energia electrică: de cum se stingea lumina, el aducea acumulatorul de la o maşină mare, îl punea în bucătărie şi conecta la el un bec, să-mi pot face eu temele”, îşi aminteşte Alex.

Învingător la o olimpiadă republicană

1

Nu s-a numărat niciodată printre persoanele care învaţă din mers şi spune că şi azi, ca şi-n copilărie, trebuie să-i spui de trei ori informaţia ca s-o ţină minte. Acest fapt însă nu l-a împiedicat să ajungă unul dintre cei mai buni elevi din liceul lor şi chiar cel mai bun la ASEM.

În clasa a XII-a, după ce luase locul I la olimpiada republicană la geografie, i s-a oferit şansa să devină bursier al unei universităţi din R. Moldova, fără concurs, iar el a ales facultatea Finanţe şi Bănci de la ASEM. După doi ani de studii însă şi-a luat concediu academic şi a plecat la muncă în Marea Britanie, printr-un program Work and Travel. Se întâmpla în 2007.

A muncit la o fermă şi în construcţii

3

Alex Soltan a decis să rămână în Anglia, să muncească la o fermă, însă nu a rezistat decât două săptămâni. „Acolo nopțile sunt reci și umede, mai era şi perioada ploioasă a anului, iar eu lucram noaptea pe câmp şi aveam mereu ciubotele pline cu apă. Era de groază! De asta am renunţat la acel serviciu şi m-am dus să muncesc în construcţii. După doi ani,  în 2009 am revenit acasă, am reluat studiile, intenţionând ca după absolvirea facultăţii o să-mi găsesc de lucru în sistemul bancar. Peste un an, cu câteva săptămâni înainte de absolvire, m-a sunat reprezentantul unei bănci din R. Moldova – văzuse pe site-ul ASEM că am rezultate foarte bune la învăţătură, iar angajatorii îi vânau pe cei mai buni. Am fost chemat la interviu şi mi s-a oferit un job. Mă simţeam bine la acea bancă, dar nu-mi ajungeau banii din salariu și peste un an am zis că nu pot trăi așa tot restul vieții. Voiam înapoi în Marea Britanie și am decis să merg acolo să fac un masterat. Odată ajuns în Anglia, mi-am găsit de lucru într-o companie de construcţii. Problema era că nu cunoşteam engleza, pentru că în Moldova studiasem franceza. De aceea, timp de un an, în ziua liberă a săptămânii luam lecţii de engleză la un colegiu de aici, după care am aplicat la universitate. În prima jumătate a zilei mergeam la lecții, în a doua munceam pe șantier, iar seara o dedicam studiilor. Întotdeauna există soluții. Din cele adevărate, nu de-ale lui Dodon”, îmi povesteşte basarabeanul.

E unicul român angajat la Handelsbanken

a

Când s-a văzut cu diploma de master în mână, Alex a început să-şi caute un job. L-a găsit la Handelsbanken, o bancă comercială suedeză cu sediul în Anglia. La capitolul performanţă, aceasta este una din cele mai sigure din lume şi este lider la capitolul satisfacţia consumatorului. Colegii de muncă ai basarabeanului, toţi englezi, l-au primit în colectiv cu braţele deschise. O dată pe lună ies cu toţii pe la diferite evenimente: fie la curse de câini sau de cai, fie la un grătar ori la un ceai. Britanicii îl bombardează adesea cu întrebări despre Europa de Est.

„Despre Moldova ştiu doar microbiştii, pentru că la majoritatea meciurilor de fotbal cu englezii, moldovenii pierd. Cel puțin la ultimele două meciuri asta au făcut”, adaugă el.

„Unirea trebuie făcută cu pragmatism, nu cu fanatism”

a

Contrar aparenţelor, Alex nu este adeptul schimbărilor radicale în viaţă, poate de aceea nu vrea să plece din Colchester, primul oraş de pe insulă înfiinţat de romani. „Nu vreau să se creadă că sunt aici doar pentru satisfacția financiară. În Anglia oamenii sunt mai buni, la fel şi calitatea vieții, aşa că din punct de vedere psihologic mă simt foarte bine aici şi am siguranţa zilei de mâine. Şi serviciile medicale sunt gratuite, bolnavul nu plăteşte nici măcar pentru operaţiile scumpe, aşa cum e transplantul de ficat. Statul nu e de formă, așa ca-n Moldova, ci lucrează pentru oameni.

În Moldova nu am fost fericit, de asta nici nu revin acolo! După alegerile prezidenţiale din această toamnă m-am convins că ţara noastră nu este dispusă să se dezvolte. Noi, moldovenii, suntem mioritici, iar cei care ne-au numit așa nu au spus-o întâmplător. Ne place să ne plângem, nu şi să acţionăm. Suntem conservatori pe de o parte, însă pe de alta suntem gata să distrugem un monument istoric ca să ne facem coștireață din pietre. Nu mai vorbesc de faptul că îmbrățisăm prea uşor tradiții străine şi nu avem caracter. Este de ajuns să trecem Prutul ca să ne convingem că R.Moldova regresează şi la capitolul economic, şi la cel social. Unirea Basarabiei cu România e o soluţie firească, dar trebuie făcută cu pragmatism, nu cu fanatism”, consideră basarabeanul.

„Vrem democrație, dar nu le dăm voie cetăţenilor să voteze”

a

Alex spune că, de opt ani, sistemul politic din R. Moldova îi provoacă dezgust. A pierdut orice urmă de încredere în politicienii noştri, excepţie făcând doar Maia Sandu, pe care el o laudă pentru reformele făcute cât a condus Ministerul Învăţământului.

„Chiar dacă deocamdată nu intenţionez să revin acasă, nu exclud faptul ca într-o zi să investesc ceva bani în Moldova ori să revin acolo când voi fi la pensie. La ultimele alegeri am mers să votez pentru viitorul părinților mei, însă votul meu a fost în primul rând unul antisistem. M-am săturat să văd aceiaşi politicieni care stau în parlament de prin ’90 încoace. Din păcate însă, după alegeri m-am convins că voturile noastre nu au contat deloc. M-am revoltat şi la secția de votare când o domnișoară din comisie tot încerca să mă calmeze, spunându-mi să nu-mi fac griji, că eu o să mă număr printre cei trei mii de moldoveni cărora o să le ajungă buletine de vot. I-am spus că eu voi reuşi s-o votez pe Maia Sandu, dar problema e că li se restricţionează dreptul la vot altor conaţionali de-ai mei din diasporă, iar asta se face cu un singur scop: ca să câștige potlogarii care au fost pe scaune moi și până acum. Vrem democrație, dar nu le dăm voie oamenilor să voteze.
Acum, dacă s-ar organiza încă o dată alegerile, nu aş mai mişca un deget! Prea mare mi-a fost dezamăgirea… Cred că moldovenii își merită soarta. Am avut o șansă, dar am ratat-o”, ne mai spune Alex Soltan.

A plecat din Moldova ca să nu se mai întoarcă

a

Majoritatea prietenilor săi sunt în străinătate, realizându-se profesional în Franţa, Germania, Canada, Marea Britanie etc. „Nu văd de ce aş mai reveni în Moldova, căci am plecat ca să nu mă mai întorc. Mi-a fost greu să iau această decizie, dar nu o regret, căci am ajuns unde-am visat. Aici, cei mai mulți dintre prietenii mei sunt veniţi din spaţiul ex-sovietic”, ne mai spune Alex.

Mesaj către Dodon

La sfârşitul discuţiei, basarabeanul a venit cu un mesaj către actuala guvernare şi către Igor Dodon: „Observ că în ultimii ani se alocă tot mai mulţi bani pentru desfăşurarea campaniilor electorale, de parcă partidele şi candidaţii ar fi nişte SRL-uri care investesc sume exorbitante de bani pentru a-şi majora cota de piaţă şi, ulterior, profitul. ‘Dragii noştri’ aleşi ai poporului, v-aş da un sfat: atunci când lumea nu vă doreşte, nu vă mai chinuiţi să cumpăraţi voturi sau să cheltuiţi milioane pe campanii costisitoare de promovare, manipulare sau de denigrare a contracandidaţilor. Nu mai trebuie să depuneţi eforturi nici pentru ca să-i restricţionaţi diasporei dreptul la vot sau să implicaţi biserica în campania voastră electorală murdară. Pentru a obţine voturi absolut gratuit este suficient să vă ţineţi de cuvânt şi să nu uitaţi de promisiunile pe care le faceţi înainte de alegeri. Să lucraţi pentru ţară, dar nu în detrimentul ei. Să fiţi integri şi transparenţi în acţiunile voastre. Doar atunci alegătorii vă vor vota sincer şi nesiliţi de nimeni”.

a

Lena NEGRU

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)

  • Domnica dela Bălți

    IMPORTANT ! Video-La 26 Nov.2016,
    https://mazarini.wordpress.com/2016/11/26/discursul-exceptional-a-lui-traian-basescu-la-chisinau-din-26-11-2016/
    -Traian Băsescu, ex-președintele României, aduce Re-Unirea noastră cu România
    la Filarmonica din Chișinău cu Partidul Mișcarea Populară asistat de activistul Constantin Codreanu din Sângerei și Eugen Tomac, deputat la București, originar din s. Babele, jud. interbelic românesc Ismail, din Basarabia istorică.
    Actul Final de la Helsinki din 1975 stabilește modul cum se modifică frontierele în Europa,
    document politic ratificat de România, de Rep. Moldova, de marile puteri ale lumii.
    Aici Articolul 1 spune cum nu se pot modifica frontiere în Europa, dar și cum se pot modifica acestea:
    -- nicio frontieră în Europa nu se poate modifica prin forță,
    -- dar se poate modifica prin voință politică.
    Ceea ce înseamnă: prin Referendumuri sau prin votul din Parlament. exemple: Re-Unificarea Germaniei din 1991, destrămarea URSS, Iugoslaviei, Ceho-Slovaciei.
    N.B.
    De notat că Guvernul Trădător Dondonist Mafiot a interzis întâlnirea unioniștilor cu Băsescu
    la Palatul Național sau la Palatul Republicii. Acolo au acces doar teroriștii mafioți dondoniști
    plini de sânge după asasinatele contra unioniștilor în ultimii 26 de ani.
    ultimul caz- Directorul Palatului Național, Unionistul Valentin Goga /1949-13 feb.2016/fost toboșar în formația Noroc/
    a fost asasinat prin infarct la comandă de către COMANDOUL TERORIST UCIGAȘ DODONIST
    doar pentru faptul că a permis derularea ședinței Sfatului Țării-2 la 27 martie 2016 la Palatul Național.
    Apoi, rusofila mancurtă Monica Babusea ministra In-Culturii la 14 aprilie 2016 l-a promovat Director la Palat
    pe un anume Andrei Locoman delaCirc, anti-româm anti-unionist care nu a permis accesul lui Băsescu la Palatul Mafioților.