Bărbatul cu 150 de familii

Consumul zilnic de nectar, taina tinereţei fără bătrâneţe

Emilian Lupăcescu de la Moşeni, Râşcani, are în proprietate peste 150 de stupi. De un deceniu, albinele au devenit principala sa pasiune şi afacere. A deprins abilităţile legate de această îndeletnicire de la părinţi şi bunici. Niciodată în curtea casei lor n-au lipsit stupii. Crede că taina tinereţei fără bătrâneţe e consumul zilnic de nectar.

Victoria POPA

Emilian Lupăcescu este originar din Moşeni, Râşcani, un sat  de răzeşi din nordul Moldovei. „Mierea nu a lipsit niciodată de pe masa noastră, ne spune el, pentru că şi tata Timofei Lupăcescu, şi bunicul Mihai Lupăcescu s-au îndeletnicit cu creşterea albinelor.” Are cumpărători atât în sat, cât şi în întreaga Moldovă. De profesie este şofer, dar acum, la pensie, se ocupă doar de apicultură.

Mierea lui Lupăcescu

Strânge în mediu pe an câte 2,5 – 3 tone de miere. „Anul acesta, nu prea avem miere, deoarece n-au fost ploi. Seceta a afectat şi albinăritul. În unii ani, adunăm mai multă miere, în alţii – mai puţină. Totul depinde de voinţa Domnului. Oamenii ştiu că mierea pe care o vinde la iarmaroace sau acasă este naturală şi calitativă. Deseori, mă deplasez de la Râşcani să le vând mierea chişinăuenilor mei”, spune cu mândrie bărbatul.

Adună nectarul de trei ori pe an: prima recoltă o strânge după înflorirea vişinului, mărului, părului, cireşului; a doua, după înflorirea florii de salcâm, cea de-a treia, atunci când înfloreşte floarea-soarelui, hrişca şi salvia. Potrivit lui, nu poţi spune că un tip de miere ar fi mai bună decât alta: „Mierea, încă de pe timpuri, e un remediu contra diferitor boli, constituind un aliment deosebit de plăcut, cu proprietăţi bactericide”, explică el.

Recunoaşte că uneori în vânzare poţi găsi şi miere necalitativă. Cum să deosebeşti mierea naturală de un produs contrafăcut? Foarte simplu: „Atunci când torni mierea într-un recipient, iar scurgerea este continuă, ea este naturală. Dacă scurgerea este întreruptă, mierea este contrafăcută sau amestecată cu coloranţi. Altă modalitate de a verifica mierea este turnarea unei picături pe un ziar, dacă pe verso rămâne pată, mierea este necalitativă”.

Dacă le dau sirop albinelor, apicultorii mai mult pierd

Emilian Lupăcescu, pe lângă secretele apiculturii moştenite de la părinţi, consultă frecvent şi literatura de specialitate. Pentru a avea o miere calitativă şi clienţi fideli, el recomandă apicultorilor începători să nu le dea albinelor niciun fel de sirop în perioada rece a anului. „Ultima miere trebuie lăsată albinelor ca acestea să se alimenteze. Dacă le dai sirop, apicultorii pierd mult. Sezonul mierii începe în martie şi se încheie la mijlocul lui septembrie, când insectele se pregătesc pentru iarnă. „Iarna, las afară stupii. Albina nu se teme de frig, principalul, să aibă hrană. Dacă are miere în stupi, ea poate suporta până la 50–60 de grade de frig”, explică bărbatul.

Lăptişorul de matcă

Mai spune că albinele sunt un bun indicator al vremii. „Cu trei zile înainte de ploaie, ele dau alarma. Sunt agitate şi rele. În aceste zile, când deschid stupii, sunt agresive. Ştiu deja că vine ploaia”, mărturiseşte prisăcarul.

Emilian Lupăcescu este membru al Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor din RM. E prezent la toate iarmaroacele din Chişinău şi republică, comercializează: polen, lăptişor de matcă, propolis, ceară – importante produse apicole, mult apreciate pentru proprietățile terapeutice. La taraba în care vinde miere, lăptişorul de matcă este produsul cel mai căutat, dar şi costisitor din cauza că se produce în cantităţi mici.

O viaţă de albină

„Regina albinelor se hrăneşte numai cu nectar, de aceea trăieşte până la cinci ani, în timp ce albinele muncitoare trăiesc patruzeci şi cinci de zile. Lăptişorul de matcă este o substanţă cremoasă de culoare alb-gălbui, iar gustul său este dulceag, uşor acid”, ne spune înflăcăratul apicultor.

Menţionează că este nevoie de „ochi tineri şi mână sprintenă” pentru a colecta lăptişor de matcă, deoarece acesta trebuie aspirat dintr-un spaţiu foarte mic, numit botcă. Doar apicultorii cu experienţă au o bună eficienţă în producerea de lăptişor. Polenul, lăptișorul de matcă sunt produse separate ale stupului, ele presupun utilizarea metodelor moderne de procesare și stocare.

Emilian Lupăcescu mai spune că un stup de albine nu poate produce mai mult de 500 g de lăptişor de matcă pe an.