Banii încheagă laptele //  Cazul unuia dintre puținii producători de lactate din R. Moldova care nu folosesc grăsimi vegetale

Patronul acestei fabrici, Vasile Cireș (foto, stânga), ne-a spus că, după scandalul lactatelor, i-au crescut vânzările. Foto: Facebook.com

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a prezentat în urma scandalului lactatelor o listă a producătorilor care adaugă în exces grăsimi vegetale în produsele lor. Potrivit reprezentanților acestei agenții, produsele cu pricina au fost retrase de pe piață. Unul dintre puținii producători care nu a fost găsiți în această listă neagră este Fabrica de cașcaval și brânzeturi „Heuvelland” din satul Logofteni, raionul Fălești.

Patronul acestei fabrici, Vasile Cireș, ne-a spus că, după scandalul lactatelor, i-au crescut vânzările, pentru că produsele sale sunt de calitate, susține el. „Fabrica noastră nu are scopul să fugă după bani, dar urmărește în primul rând satisfacția cumpărătorului. Nu voi adăuga niciodată grăsimi vegetale în produsele mele. Eu susțin că omul este o făptură a lui Dumnezeu și organele sale interne trebuie să digere numai produse naturale. Altfel ficatul se întreabă ce am mai înghițit oare”, spune omul de afaceri.

A pornit afacerea în 2002, au fost timpuri în care statul i-a luat o parte din vaci la cota valorică, în prezent are 109 capete și 16 angajați. Nu a beneficiat de ajutor din partea statului chiar dacă a bătut la multe uși. „Am căutat și proiecte, însă Olanda nu acordă granturi Republicii Moldova, cred că înțelegeți de ce”, remarcă bărbatul.

După mai multe căutări și apeluri publice a găsit o companie din Olanda cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul industriei cașcavalului. Astfel a întemeiat societatea moldo-olandeză „Heuvelland”, unde 51% din capital aparținea partenerului din Republica Moldova și 49% celui olandez. Valoarea inițială a investiției a constituit de 4,4 milioane de lei. În prezent, Vasile Cireș deține toată afacerea după ce partenerul său s-a îmbolnăvit. El susține că nu și-a recuperat încă cheltuielile suportate.

„Un kilogram de grăsimi vegetale costă 20,25 lei. Acestea se adăugă în unt sau în alte produse lactate pentru a obține o cantitate mai mare. Norma fiziologică a unui kilogram de unt echivalează cu 22 de litri de lapte de 3,5% grăsime. Dacă luăm 22 de litri de lapte și înmulțim doar cu costul materiei prime, 5 lei minimum pentru un litru de lapte, obținem 110 lei. Cum poate fi vândut un kilogram de unt ‘Crestianscoe’, de exemplu, cu 87,90 lei?”, se întreabă Vasile Cireș.

Unii producători aleargă doar după bani

Vasile Cireș nici măcar nu știe cât costă exact un kilogram de grăsimi vegetale. Este vorba de ulei de palmier, ulei de floarea-soarelui și de alte tipuri de culturi. El ne-a explicat de ce alți producători le folosesc și câți bani câștigă de pe urma acestora. „Din auzite, pot să vă spun că un kilogram de grăsimi vegetale costă 20,25 lei. Acestea se adăugă în unt sau în alte produse lactate pentru a obține o cantitate mai mare. Norma fiziologică a unui kilogram de unt echivalează cu 22 de litri de lapte de 3,5% grăsime. Dacă luăm 22 de litri de lapte și înmulțim doar cu costul materiei prime, 5 lei minimum pentru un litru de lapte, obținem 110 lei. Cum poate fi vândut un kilogram de unt ‘Crestianscoe’, de exemplu, cu 87,90 lei? Unii concurenți de pe piață folosesc aceste grăsimi vegetale doar pentru a face bani”, a explicat producătorul.

Lista produselor lactate care conțin GRĂSIMI VEGETALE după ANSA // DOC

 

Vasile Cireș a mai spus că, acum câțiva ani, la o întâlnire cu producătorii, a propus introducerea accizelor la produsele care conțin grăsimi vegetale ca acestea să nu fie importate. „Astfel, susține el, ar crește prețul la materia primă, mai mulți oameni ar crește vite și, drept rezultat, ar fi mai multă materie primă. Însă propunerea mea nu a fost susținută”, relatează el.

Întreprinderea produce aproximativ 86 de tone de brânză în fiecare an. Fabrica sa de caşcaval, „Heuvelland”, produce și smântână dulce, lapte pasteurizat și brânzeturi moi. Aceste produse se desfac nu doar la Fălești, ci și la Bălți și Chișinău în buticuri specializate.

„Partenerul meu de business, când venea în Moldova, lua câte 10–20 de kilograme de cașcaval. Îl întrebam de ce, pentru că avea și el fabrică de cașcaval. El îmi spunea că al nostru cașcaval are un gust deosebit. Cred că aici, în R. Moldova, totul este legat de natură, de pământul nostru”, își dă cu părerea Cireș ( foto, al doilea din dreapta). Foto: Facebook.com

Laptele moldovenesc versus laptele ucrainean

În contextul acestei campanii de verificare a produselor lactate moldovenești, unii experții au declarat că laptele din Republica Moldova ar ceda la capitolul calitate și igienă materiei prime din Ucraina și Belarus. În acest sens, producătorul fabricii din Logofteni sugerează că laptele moldovenesc este cel mai bun. „Partenerul meu de business, când venea în Moldova, lua câte 10–20 de kilograme de cașcaval. Îl întrebam de ce, pentru că avea și el fabrică de cașcaval. El îmi spunea că al nostru cașcaval are un gust deosebit. Cred că aici, în R. Moldova, totul este legat de natură, de pământul nostru”, își dă cu părerea Cireș.

Laptele de la fabrica sa este vândut cu 13,50 lei, dar, ca să acopere toate cheltuielile, prețul ar trebui să fie 15 lei, din cauza prețului de cost în care intră gazul și motorina consumată. De asemenea, omul de afaceri este convins că satul trebuie să fie încurajat să producă lapte, „cum era pe timpuri, și nu cum dă acum 4 lei și unul pentru cheltuieli”, precizează el.

„Se vorbește foarte mult de ecologie, de erbicide și îngrășăminte minerale. Pentru a diminia impactul acestor preparate, trebuie să trecem la îngrășăminte organice, de exemplu, la bălegar. Cantitatea acestuia depinde de numărul de animale și dacă acest îngrășământ va fi introdus în acoperirea pentru cheltuieli, va asigur că oamenii nu vor vinde doar lapte, dar și îngrășăminte organice”, a relevat producătorul.

The following two tabs change content below.
Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu

Ultimele articole de Carolina Chirilescu (vezi toate)