Bahnaru, protejat de AŞM

LAŞITATE // AŞM nu-l va sancţiona pe Vasile Bahnaru pentru furt intelectual

Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) a emis o dispoziţie în cazul Bahnaru în care a recunoscut că acesta a admis abateri de la statutul deontologic al cercetătorului, motiv pentru care poartă responsabilitate morală. Vasile Bahnaru va exercita în continuare funcţia de director al Institutului de Filologie al AŞM deoarece, în opinia reprezentanţilor AŞM, în Republica Moldova nu există un cadru legal care ar sancţiona plagiatul.

Experţi şi critici literari califică dispoziţia academiei ca inadecvată şi ruşinoasă şi consideră că înaltul for ştiinţific nu doreşte să deschidă Cutia Pandorei.

Pe 17 septembrie 2010, JURNAL de Chişinău a publicat un articol semnat de Cornelia Pascaru care l-a acuzat pe directorul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, dr. hab. Vasile Bahnaru, că a furat fraze şi idei dintr-un text scris despre Grigore Vieru, semnat de criticul literar Daniel Cristea-Enache. Vasile Bahnaru a respins acuzaţiile Corneliei Pascaru, imputându-i acesteia că „procedează în conformitate cu cele mai bune tradiţii ale politicii de manipulare a maselor”. Actul lui Bahnaru, membru al Uniunilor Scriitorilor din Republica Moldova, deţinător al premiului onorific „Om Emerit” (octombrie 2009), primul laureat al premiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei „Grigore Vieru”, în valoare de 30 de mii de lei (decembrie 2009), a contrariat opinia publică.

Şlapac lustruieşte pudoarea plagiatorului

Reacţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei a apărut după jumătate de an de deliberări. Înalta societate ştiinţifică a emis o dispoziţie în care… a luat „act de concluziile Consiliului de Etică şi ale experţilor oficiali privind confirmarea parţială a învinuirilor de plagiat aduse domnului doctor habilitat Vasile Bahnaru care a admis abateri de la statutul deontologic al cercetătorului, motiv pentru care poartă (doar – n.r.) responsabilitate… morală” şi a dispus crearea „unui grup de lucru pentru elaborarea Regulamentului deontologic al cercetătorului Academiei de Ştiinţe a Moldovei”.

Bahnaru îşi va continua activitatea de cercetător şi director pentru că „este unul dintre cei mai buni directori şi pentru că foarte multă lume l-a caracterizat drept una dintre cele mai dotate persoane (!) din domeniul lingvisticii”, explică Mariana Şlapac, vicepreşedintele AŞM.

După reprezentanta înaltului for ştiinţific, Bahnaru nu a comis un act de plagiat, ci un „plagiat parţial”, doar „nişte… neglijenţe”.

Şlapac a justificat dispoziţia Academiei şi prin faptul că, actualmente, în RM, nu există un cadru juridic care ar permite acest lucru şi, în cazul în care Bahnaru va fi revocat din funcţia de director al Institutului de Filologie, ar putea fi reinstalat în funcţie în urma unei decizii judiciare.

„Dl Bahnaru este o persoană foarte preţioasă pentru filologia din Moldova şi, chiar dacă a greşit, merită să-şi continue lucrul de cercetare şi de director”, a spus Şlapac, afirmând că, „într-o ţară în care există multe probleme, cum ar fi cazurile de corupţie, nu merită să acordăm atenţie unui caz de plagiat”. Întrebată ce materiale privind cazul Bahnaru a examinat comisia academiei constituită special pentru acesta, Şlapac ne-a comunicat că a fost analizat doar materialul publicat de JURNAL de Chişinău pe 17 septembrie. Precizăm că JURNAL a publicat mai multe materiale în care Vasile Bahnaru a fost acuzat de furt intelectual.

 

Academia nu doreşte să deschidă Cutia Pandorei

 

Comentând dispoziţia Academiei de Ştiinţe a Moldovei în cazul Bahnaru, scriitorul Vladimir Beşleagă a opinat că aceasta este „inadecvată şi întârziată. Inadecvată – deoarece nu califică drept plagiat actul lui Bahnaru, ceea ce este demonstrat sută la sută. Dreptul de autor defineşte clar ceea ce este plagiat”.

În opinia literatului, ignorarea actului comis de Bahnaru denotă că în cadrul academiei sunt şi alte cazuri de plagiat. Conducerea academiei nu doreşte să deschidă Cutia Pandorei, de aceea îl protejează pe Bahnaru.

Criticul literar Eugen Lungu, deşi ne-a declarat că s-a plictisit să comenteze asemenea cazuri, a menţionat că plagiatul lui Bahnaru e demonstrat „sută la sută”. Cât priveşte dispoziţia academiei, Lungu a menţionat că „în cadrul înaltei instituţii se întâmplă mai multe lucruri care nu sunt demne de laudă şi de respect”.

Cercetătorul literar Pavel Balmuş, alcătuitor al lucrării „Plagiatul la români”, consideră că este vorba de un plagiat evident. „Academia nu este instituţia abilitată să soluţioneze acest caz, actul lui Bahnaru este o problemă de etică şi jurisprudenţă, este un caz penal. E păcat că nu se ia nicio măsură”, opinează Balmuş.

Solicitat să califice cazul Bahnaru în cadrul unei adunări a Uniunii Scriitorilor, academicianul Mihai Cimpoi a declarat că şi el, la vremea sa, a fost acuzat de plagiat, iar cu altă ocazie – că Vasile Bahnaru ar fi comis… o simplă compilaţie.

Plagiatul, fenomen general la Institutul de Filologie

 

Mariana Şlapac a constatat că şi în cadrul Institutului de Filologie a Moldovei „cercetătorii nu s-au pronunţat că Bahnaru a comis un act de plagiat, academicianul Dolgan a vorbit de neglijenţă”.

În opinia lui Pavel Balmuş, atitudinea colegilor lui Bahnaru se explică prin faptul că mulţi dintre ei ar putea face parte din categoria lui Bahnaru. La Institutul de Filologie al Academiei, plagiatul este un fenomen răspândit.

Solicitat să dea o apreciere plagiatului la moldoveni, cercetătorul a menţionat că în filologia moldovenească plagiatul se practică de mult timp, „traduceau din română în moldovenească şi adăugau note critice…”

Vasile Bahnaru nu a dorit să comenteze dispoziţia emisă de AŞM.

Un grup de 79 de istorici din RM au depus recent o solicitare la Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (CNAA) pentru reexaminarea tezei de doctor în istorie a fostului deputat comunist Victor Stepaniuc. Istoricii îl acuză pe Stepaniuc că a furat idei de la istorici. Solicitat de JURNAL, Valeriu Canţer, preşedintele CNAA, ne-a comunicat că, la sfârşitul lui martie, CNAA va examina materialele prezentate de experţi. În cazul în care se va demonstra că Stepaniuc a comis plagiat, CNAA va iniţia procedura de retragere a titlului de doctor în istorie fostului demnitar comunist.

 

Un demnitar german, Karl-Theodor zu Guttenberg, şi-a depus demisia după ce a fost implicat într-un scandal de plagiat privind teza sa de doctorat. Scandalul a izbucnit după ce un profesor de drept a făcut publice informaţii ce demonstrează că ministrul Guttenberg a plagiat în mod repetat în lucrarea sa de doctorat, solicitând retragerea titlului de doctor.
Ulterior, Universitatea din Bayreuth a declarat că însuşi ministrul a solicitat retragerea definitivă a titlului, recunoscându-şi greşelile.

Călin BEJENARU