Bâc, bumerangul poluării

Chişinăuenii poluează Bâcul, apa acestuia fiind folosită în suburbii la cultivarea legumelor care ajung în pieţele din Chişinău

Sute de tone de legume cu miros de fecale apar pe piețele din Chișinău. Deși produsele provin din unele sate din Anenii Noi, agricultorii acestor localităţi dau vina pe Chișinău. Toată problema constă râul Bâc – sursă de irigare poluată de stația de epurare și de agenții economici din Chişinău. Stația de epurare deversează zilnic 130 de mii de metri cubi de apă reziduală. Concentrația de amoniac în râul Bâc depășește de 9,5 ori norma stabilită.

Neavând o altă sursă, mai mulți agricultori din satele r. Anenii Noi îşi irigă terenurile agricole cu apa moartă a râului Bâc. Apele emană un miros insuportabil. Primarul satului Gura Bâcului, r. Anenii Noi, ultimul sat pe cursul râului Bâc, ne-a confirmat că 300 de hectare de pământ arabil sunt irigate cu apa râului Bâc, aceste produse fiind ulterior comercializate în Chișinău. „Noi știm ce mâncăm! Aceste legume nu se comercializează la noi în sat, sunt vândute celor care poluează Bâcul”, explică Ion Lapicus, primar de Gura Bâcului. În această localitate situată la 67 de kilometri de Chișinău, mirosul insuportabil ajunge la ora 5 dimineața.

„Cea mai poluată apă este la noi, pentru că suntem ultimul sat situat pe cursul râului. Începând cu ora 5 dimineața şi până la ora 8, se instalează un miros insuportabil. În acest interval, agricultorii irigă cel mai mult, deoarece, după ora 8, există posibilitatea ca Inspectoratul Ecologic să dea buzna peste acești agricultori”, explică Ion Lapicus. Mai sunt încă zece sate care se confruntă cu aceeași problemă.

O spumă ca la bere

Aflându-ne în satul Chetrosu, același raion, aflăm că agricultorii au aproximativ 150 de ha de teren arabil pe marginea râului. Primarul interimar al satului, Nadejda Doloșcan, menţionează că, „începând cu ora 10 noaptea şi până la ora 3 dimineața, persistă un miros neplăcut încât nu poți sta în sat, nemaivorbind de oamenii care stau pe marginea râului.

Pe suprafața apei se acumulează o spumă groasă ca la bere. Oamenii spun că, noaptea, stația de epurare din Chișinău nu funcționează pentru a economisi energie, iar mizeria se deversează în râu, fără a mai fi prelucrată”. O porțiune de 15 ha din cele 150 ha este deja arată. Paznicul acestui teren ne-a spus că proprietarii nu folosesc pentru irigare apa din Bâc: „Uitați-vă, avem sursa proprie de apă”. Paznicul ne arată un heleşteu mic din preajmă din care se irigă terenul. Chiar dacă susține că agricultorii au o sursă proprie de irigare, aceasta se alimentează tot din Bâc, fapt confirmat de primarul interimar Valentina Doloșcan: „Noi nu consumăm produsele acestor agricultori”.

Nu există alte surse de irigare

Contactând mai mulți agricultori din satele cu pricina, aflăm că problema este destul de gravă. Agricultorii însă nu vor să vorbească despre asta. „Nu vreau să mă implic. Ce să fac dacă nu am altă sursă de irigare?”, îmi explică un agricultor din Chetrosu.

Pentru a afla dacă legumele ajung într-adevăr la pieţele din Chişinău, ne-am adresat la laboratorul Pieței Centrale. Aici am aflat că, în fiecare an, începând cu luna mai, la pieţele din capitală apar legume cu miros de fecale. Varză, cartof, morcov, ceapă cu iz insuportabil. „Noi nu permitem comercializarea acestor produse în Piața Centrală. Acestea ajung în depozite, de unde agenții comerciali, restaurantele, le cumpără angro”, a fost răspunsul unei doamne de la laborator care a solicitat anonimatul. De asemenea, legumele pot fi găsite la comercianții de pe marginea drumurilor.

Capitala, sursa de poluare nr. 1

Directorul organizației nonguvernamentale „Centrul Național de Mediu”, Ina Coșeru, ne-a explicat că în 2011 a fost lansată inițiativa de reabilitare ecologică a râului Bâc și a fost creat Consiliul de bazin Bâc, format din reprezentanții administrațiilor publice locale din cele patru raioane din bazinul râului Bâc: Călărași, Strășeni, Anenii Noi, Chișinău.

În urma unei investigații, au fost identificate sursele de poluare – stațiile de epurare din orașele aflate în bazinul râului Bâc: Călărași, Strășeni, Anenii Noi și Chișinău. Capitala este cea mai mare sursă de poluare. Stația de epurare de la Chișinău deversează zilnic în Bâc 130 de mii metri cubi de apă reziduală, care se amestecă cu apa naturală.

Din cauza barajelor foarte multe, Bâcul este aproape secat. Reprezentanții Apă Canal confirmă că râul Bâc este format practic din apele stației de epurare a mun. Chișinău. Pe segmentul raionului Anenii Noi, în râul Bâc nu există apă naturală, doar apă de canalizare. „Este apa râului Nistru pompată în mun. Chișinău, consumată de către locuitorii orașului și deversată în Bâc. Apa este folosită pentru irigare și acest lucru este bineînțeles foarte periculos”, ne explică Ina Coșeru.

Zece sate cu probleme

În Chișinău, râul se formează din nou. Bâcul, pe segmentul Chișinăului, se confruntă cu o serie de surse de poluare: agenții economici care deversează apele reziduale și care nu sunt conectaţi la sistemul de canalizare. În Chișinău sunt înregistrați 85 de mii de agenți economici, din care mulți au contract cu Apă Canal Chișinău, dar nu toți au un sistem de scurgere a apelor uzate. Stația de epurare din Chişinău este ultima pe râul Bâc.

Locuitorii din zece sate din r. Anenii Noi aflate pe cursul râului Bâc – Chetrosu, Floreni, Merenii Noi, Chirca, Țânțăreni, Albinești, Todirești, Anenii Noi, Roșcani, Calfa Nouă, Gura Bâcului, au de suferit din cauza acestei ape murdare.

Vadim VASILIU