Baby box-ul ar putea să apară şi în R. Moldova

Un sistem care promovează abandonul pruncilor sau o soluţie a problemei?

Pentru că nu li se respectă anonimatul atunci când decid să-şi abandoneze pruncul, mamele ajung să-şi arunce nou-născuţii la gunoi, astfel explică directorii caselor de copii gestul disperat al femeilor. „Adesea sunt sunată de astfel de mame care mă întreabă: ‘Da’ dacă o să-l aduc la voi, veţi întreba toate rudele dacă vor să-l ia?’. ‘Da, aşa prevede legea’, le răspund. Înseamnă că tot o să-şi lase copilaşul pe undeva”, consideră Maria Jechiu, directoarea Centrului de Plasament şi Reabilitare pentru Copii de Vârstă Fragedă din mun. Chişinău.

Svetlana Panţa

„Musculiţa”, astfel i-au pus numele de familie cei care au descoperit o fetiţă de mai puţin de o săptămână într-un tomberon de lângă un bloc din sectorul Botanica al mun. Chişinău. Deşi nu există o statistică despre lăsarea pruncilor în locuri ce le pun viaţa în pericol, în 2012, au fost mediatizate zece cazuri, majoritatea fiind prunci care au fost găsiţi în gunoi.

„Am întrebat persoanele care lucrează la gunoiştea de la Ţânţăreni dacă li se mai întâmplă să găsească nou-născuţi. Mi-au spus că descoperă sacoşe cu cadavre de prunci printre gunoaie, dar nu mai anunţă poliţia pentru că au avut un caz în care au venit poliţiştii şi i-au luat la întrebări. Dacă găsesc pruncii îi îngroapă acolo”, a menţionat Maria Jechiu. Directoarea Centrului este ferm convinsă că numărul copiilor care îşi găsesc moartea în gunoişti este mult mai mare.

Explicaţiile inexplicabile

„Îmi era frică de tata”, „Am rămas însărcinată de la alt bărbat”, „Copilul s-a născut mort” – astfel îşi explică gestul femeile care au născut şi au aruncat cadavrele bebeluşilor. Toate au urmărit acelaşi scop – „ca nimeni să nu afle”. S-ar părea că indiferent ce s-ar întâmpla, viaţa merge mai departe, însă nu şi pentru Tatiana, locuitoare a unui sat din raionul Glodeni.

Tânăra locuia împreună cu tatăl său alcoolic şi când a rămas însărcinată cu al treilea copil a ascuns de toţi că poartă sub inimă un suflet. Însă totul a ieşit la suprafaţă când oamenii legii au descoperit în beciul familiei cadavrul unui nou-născut. Locuitorii satului spun că nu mai ştiu unde este Tatiana, dar au auzit că se ascunde la o mănăstire. S-ar părea că este mult mai uman ca mamele să-şi aducă pruncii la casele de copii, însă în acest caz nu mai poate fi vorba de ce le este frică cel mai mult „căci toţi vor afla”.

„Le deranjează cel mai mult că li se încălcată confidenţialitatea. Conform legislaţiei, mama trebuie decăzută din drepturile părinteşti, deci trebuie să meargă în instanţa de judecată. Vă daţi seama că va fi totul public, nimic nu va fi confidenţial. De aceea se ajunge la situaţii în care aruncă pruncii prin tomberoane sau fac avorturi ilegale”, a menţionat Tamara Plămădeală, avocatul parlamentar al copilului.

Mai mult, după ce pruncul este adus la casa de copii, angajaţii instituţiei pornesc în căutarea rudelor care ar accepta să ia copilul abandonat. „Mama scrie: ‘Rog să nu fie deranjată familia’”, dar legea ne obligă să căutăm şi rudele de gradul patru. În zece ani de când lucrăm cu asistenţii sociali, din toţi copiii refuzaţi, doar doi i-am putut integra în familia biologică”, a menţionat Maria Jechiu.

Instalăm baby box, dar ce facem cu legea?

Cum putem asigura anonimatul în condiţiile în care cadrul legal se pare că le împing pe mamele disperate să-şi arunce copiii în tomberoane ca nimeni să nu ştie despre venirea pe lume a unui copil nedorit? În mai multe ţări a fost implementat sistemul baby box, dispozitive speciale instalate la intrarea în maternităţi. Femeile care nu vor să audă cum copilul le spune „mama” îşi pot lăsa pruncii în cutiile care au un pătuţ cu încălzire automată şi un semnal de alarmă.

„Anul acesta, ne-am propus ca obiectiv să deschidem baby box-uri la Chişinău, Bălţi şi Cahul. Bineînţeles că am putea fi acuzaţi de organizaţiile nonguvernamentale şi religioase că promovăm abandonul, dar consider că e primordial să salvăm vieţile copiilor. Cadrul legal este un aspect procedural care se va rezolva cu timpul. Nu cred că cineva se va opune acestei idei”, opinează Ştefan Gaţcan, directorul Centrului Mamei şi Copilului unde ajung anual cel puţin şase prunci găsiţi în diverse locuri. Ministrul Sănătăţii, Andrei Usatîi, a declarat pentru JURNAL că ministerul va găsi bani pentru baby box-uri. „Vom examina cadrul legal actual şi îl vom perfecţiona”, a subliniat Usatîi.

Mai sceptică însă este Valentina Buliga, ministrul Protecţiei Sociale şi Familiei: „Vom vedea. Vom analiza experienţa altor ţări şi vom veni cu propunerile necesare”. Buliga infirmă faptul că asistenţii sociali sunt obligaţi să caute rudele de gradul patru al pruncilor abandonaţi. „Nu mai ştiu ce să mai inventeze. Se întreprind eforturi de integrare a copilului în familia biologică, însă dacă femeia nu vrea, trebuie să-i respectăm decizia”, ne-a comunicat ministrul.

„Nu promovaţi abandonul!”, „Vor fi salvaţi copiii!”

În urma unui sondaj realizat de JURNAL, majoritatea respondenților nu ştiau ce e baby box. Din 20 de persoane, 13 consideră că femeile care îşi abandonează sau îşi ucid pruncii trebuie să facă puşcărie, iar baby box-ul le scuteşte de răspundere şi ar putea să stimuleze abandonul.

„E uşor să spui: ‘promovăm abandonul’. Dar dacă o să-l arunce în stradă e mai bine. Doar sunt alte familii care nu au copii şi ar putea să-i înfieze pe cei abandonaţi”, susţine Maria Jechiu.

„Musculiţa”, fetiţa care a rămas ca prin minune în viaţă după ce a fost aruncată în tomberon este în prezent acasă la cuplul care vor foarte mult să-i fie părinţi. De ce îi spun „Musculiţa”? Când a fost descoperită era într-o stare deplorabilă, deasupra sa roiau muştele.

Pruncucidere sau omor intenţionat?

„E foarte important ca procurorii să stabilească dacă a avut loc pruncucidere sau omor. Cercetarea trebuie să explice dacă mama şi-a ucis copilul imediat după naştere. În acest caz, am putea admite că mama se află într-o stare de tulburare provocată de naştere. Într-o asemenea stare psihică, femeia ar putea să nu conştientizeze ce face şi, prin urmare, acţiunile sale ar putea fi calificate ca fiind comise într-o stare neadecvată. Prin urmare, nu poate fi vorba de o condamnare cu privaţiune de libertate”, a menţionat psihologul Maria Postolachi.

„Creangă”, „Pădure”, „Crăciun” etc. sunt nume ale pruncilor abandonaţi, un nume care vorbeşte de la sine.

Experienţa altor ţări

Baby box-ul este un loc în care mamele pot să-şi aducă pruncul şi să-l lase acolo în mod anonim. Acest sistem a apărut în Evul Mediu. Din 2000, în urma unui şir de cazuri de prunci găsiţi morţi, sistemul a fost aplicat în mai multe ţări, prima din acestea fiind Germania, unde au fost instalate peste 100 de baby box-uri şi Pakistan care numără peste 300 de astfel de dispozitive.

Italia, Franţa, Austria, Marea Britanie, Japonia, Rusia sunt ţările în care există deja baby box-uri. Mamele care decid să facă acest au răgaz cel mult câteva săptămâni ca să-şi întoarcă copilul abandonat, însă pentru asta va trebui să facă un test ADN.

Unele probleme juridice cu baby box-urile pot apărea la compartimentul dreptul copiilor de a-şi afla identitatea, dar, pe de altă parte, le este asigurat dreptul la viaţă. Baby box-urile îi lipsesc de asemenea pe taţi de dreptul de a afla ce s-a întâmplat cu copilul său. Pentru a fi implementat în R. Moldova baby box-ul trebuie să fie considerat un loc sigur, iar mamele să nu fie urmărite penal pentru abandon ilegal.

 

 

The following two tabs change content below.