Avocaţii diavolului

FLAGRANT // Avocaţii desemnaţi din oficiu pentru persoanele detinute la Comisariatul General de Poliţie în aprilie 2009, obligaţi de lege să asigure asistenţă juridică gratuită, au extorcat bani de la clienţii lor

Deşi au existat mai multe plângeri la adresa avocaţilor care au prestat servicii persoanelor reţinute în incinta comisariatelor de poliţie în timpul protestelor din aprilie 2009, lucrurile s-au rezumat doar la criticile şi plângerile la adresa acestora apărute în presă. Deşi o mare parte din acei avocaţi n-au înregistrat abuzurile poliţiştilor, n-au contestat deciziile emise de judecători în comisariatele de poliţie, iar în unele cazuri nici măcar n-au permis clienţilor lor să dea un telefon să-şi anunţe familia că sunt reţinuţi, niciunul dintre aceste cazuri n-a fost analizat la Comitetul de etică al Baroului Avocaţilor din Republica Moldova.

Comportamentul avocaţilor în raport cu clienţii lor reţinuţi în timpul protestelor a fost discutat “în linii generale” în cadrul Consiliului baroului, dar, potrivit preşedintelui acestuia, Gheorghe Amihalachioaie, 99 la sută dintre avocaţi şi-au îndeplinit cum trebuie datoria. Din această cauză Consiliul baroului n-a depus niciun demers la Comitetul de etică al baroului.
Amintim că, spre deosebire de avocaţii care au comis abuzuri în aprilie 2009 şi sunt bine mersi, unii judecători şi-au dat demisia ori, ca în cazul judecătorului Dorin Popovici, au fost demişi de către Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că au admis încălcări grave ale legislaţiei procesuale şi eticii judiciare.

A cerut bani familiei

Iurie Crăciuneac este unul dintre persoanele care au trecut prin “coridorul morţii”. “În timpul anchetei, când procurorul a început să mă acuze în legătură cu acţiunile care aveau loc în piaţă, l-am întrebat pe avocat dacă are acela dreptul să strige la mine. Avocatul, Grigore Gargotov, mi-a zis că da, că e o situaţie ieşită din comun. Am tăcut. În timpul anchetei, când am spus că mi-am făcut studiile în România, însuşi avocatul a sărit şi a început să strige că eu aş fi adus români în PMAN. A refuzat să-mi permită să dau un telefon acasă şi atunci i-am spus că renunţ la serviciile sale”, ne spune Crăciuneac.

În pofida acestui fapt, avocatul a telefonat în seara aceleiaşi zile familiei lui Iurie Crăciuneac şi a solicitat de la soţia acestuia 3.000 de lei, altfel, zicea, Iurie ar putea să se aleagă cu 7 până la 25 de ani de închisoare. Soţia s-a alertat şi a doua zi o rudă apropiată i-a adus avocatului 1.000 de lei. Iurie Crăciuneac a fost eliberat după trei zile şi a aflat că avocatul din oficiu revendicase bani de la familia lui. “Am mers la avocat şi i-am cerut banii pentru că nu m-a apărat în niciun fel. Mi-a zis că dânsul nu este avocat de stat, ci particular. I-am spus că îl voi acţiona în judecată şi atunci mi-a restituit jumătate de sumă”, ne mai spune Crăciuneac. Dânsul a sesizat Procuratura Generală în legătură cu şantajul aplicat de avocat asupra familiei sale, dar procurorii au declarat că vor investiga doar cazul maltratării. La rândul său, unul din membrii Consiliului Baroului Avocaţilor i-a dat de înţeles că nu are rost să depună plângere aici deoarece a fost depăşit termenul de şase luni de când a avut loc cazul şi acesta nu mai poate fi investigat.

Avocatul fantomă

Abuzurile avocaţilor şi ignorarea dreptului la asistenţă juridică gratuită în acea perioadă apar şi în raportul elaborat de experţii Fundaţiei Soros. În raportul “Sub acoperirea impunităţii” sunt descrise un şir de cazuri în care tinerilor maltrataţi li se oferă un avocat, dar acesta nu face niciun efort ca să-i apere. În 21 din 212 cazuri penale, în care grupul de experţi a avut posibilitatea să colecteze informaţii, persoanele reţinute au relatat că nu au avut acces la avocaţi pe parcursul perioadei prevăzute de legislaţie. Într-un număr de cazuri, cei care au avut acces la avocaţi au relatat un comportament al poliţiei care a împiedicat persoanele reţinute să se întâlnească în particular cu avocaţii lor.

O persoană reţinută le-a povestit experţilor că, în timpul interogatoriului, pe 8 aprilie 2009, aproximativ la orele 04.00, a solicitat să fie asistat de un avocat. Poliţiştii au întrebat: „Ce fel de avocat? Dacă e vorba de o acuzare administrativă, veţi plăti o amendă şi mâine o să va elibereze”. În timpul celui de-al doilea interogatoriu, tânărul a solicitat iarăşi un avocat, dar s-a ales cu o lovitură din partea anchetatorului. După ce s-a calmat, anchetatorul i-a spus: „Bine, dacă eşti aşa de insistent, îţi voi aduce un avocat”.

El a adus o femeie care s-a interesat doar care e numele clientului său, după care le-a zis anchetatorilor: „Scrieţi ceea ce credeţi necesar şi eu voi semna”. „Iniţial, am crezut că e un avocat fals, apoi am mai văzut-o în ziua când ne-au eliberat mandatele de arest şi atunci m-am gândit că poate într-adevăr femeia aceea este avocată”, a mai spus tânărul.

“Client real”

Într-un serie mare de alte cazuri s-a dovedit că poliţia fie a respins solicitările persoanelor deţinute privind asistenţa din partea unui avocat, fie le-a acordat avocaţi la alegerea poliţiei, care nu făceau parte din sistemul de asistenţă juridică garantată de stat şi care nu au asigurat apărarea eficientă a clienţilor lor. Despre astfel de avocaţi se spune că ar fi “avocaţi de buzunar”, adică avocaţi care se prezintă la chemarea ofiţerului de urmărire penală pentru a asigura prezenţa lor formală la proces. Ofiţerul are interesul să finalizeze mai rapid dosarul, avocatul, în astfel de cazuri, de regulă serveşte interesele urmăririi penale, iar dacă persoana reţinută este “client real” adică client cu bani, cei doi au parte şi de beneficii financiare. “Avocaţii cu verticalitate, persoanele dedicate cu adevărat acestei profesii nu vor da curs unor astfel de solicitări”, a declarat Victor Zaharia, preşedintele Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat (CNAJGS).

În situaţia de „client real” a unui „avocat de buzunar” a fost şi istoricul Constantin Hârştioagă care îşi aminteşte că, după ce a fost reţinut la 9 aprilie 2009 şi a fost adus la comisariat, nu i s-a permis să dea un telefon avocatului pe care dânsul îl cunoştea. Anchetatorul i-a sugerat să ia un avocat din oficiul de vizavi de Comisariat căruia să-i plătească 2.000 de lei. Apoi, printr-o altă persoană, i s-a dat de ştire că trebuie să achite nu 2.000 de lei, ci 600 de euro, altfel riscă ani grei de închisoare. „Însuşi avocatul mi-a cerut 600 de lei. I-am dat în prima seară 300 de lei, urma mai târziu să-i dau restul banilor şi să încheiem un contract. În zilele următoare însă am fost eliberaţi. Nu i-am mai dat restul sumei ţinând cont de faptul că dânsul nu a făcut nimic pentru a mă apăra”, ne-a mai spus el.

Dau vina unii pe alţii

În cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, preşedintele Baroului avocaţilor din Republica Moldova, Gheorghe Amihalachioaie, a criticat calitatea asistenţei juridice acordate în perioada protestelor de acum un an de către avocaţii publici care au oferit în acea perioadă asistenţă juridică garantată de stat. În replică, Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat a trimis pe adresa Biroului lista avocaţilor de serviciu şi a beneficiarilor asistenţei juridice de urgenţă, acordată în perioada 8-10 aprilie 2009. Potrivit lui Victor Zaharia, Oficiul Teritorial Chişinău al CNAJGS a emis, în perioada 8-10 aprilie 2009, 84 de decizii de acordare a asistenţei juridice de urgenţă, aceasta fiind oferită de către 22 de avocaţi.

În urma unui control s-a stabilit că aceştia şi-au îndeplinit conştiincios obligaţiile. „Sperăm cu ajutorul acestei liste să identificăm avocaţii care nu au semnat un contract cu oficiile teritoriale ale CNAJGS, dar care se prezentau ca „avocaţi din oficiu”, acordând asistenţa juridică iluzorie. Activitatea avocaţilor, care nu aveau semnat un contract cu Oficiul Teritorial al CNAJGS şi au acordat asistenţă juridică în bază de contract, trebuia monitorizată de Baroul Avocaţilor”, a mai spus Zaharia.
Cert e că până astăzi n-au fost făcute publice numele avocaţilor care deşi au ignorat drepturile clienţilor lor în acea perioadă, azi continuă să-şi desfăşoare nestingherit activitatea.

Svetlana Corobceanu