Averile judecătorilor rămân doar o preocupare a presei, nu şi a instituţiilor de drept

În ultimul an, de când Centrul de Investigaţii Jurnalistice a început să descopere proprietăţi vădit neconforme cu salariile judecătorilor moldoveni, pe paginile ziarelor au tot fost publicate fotografii şi documente cu imobilele sau vehiculele luxoase care i-au şocat pe bugetarii de rând. Mai departe însă nu s-a mişcat nimic. Toţi judecătorii îşi continuă nestingheriţi activitatea şi nu au fost sancţionaţi cel puţin disciplinar pentru prejudicierea imaginii justiţiei. Atât instituţiile de drept, cât şi Comisia Naţională de Integritate (CNI), creată special pentru a veghea veniturile şi averile funcţionarilor, dau vina pe lipsa de probe şi pe carenţele din legislaţie

Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, Anatolie Donciu.

Prima care a deschis seria „milioanelor” a fost magistrata Nina Cernat. În august 2012, s-a aflat că preşedinta Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, Nina Cernat, locuieşte într-un imobil de lux, trecut în acte pe numele soacrei sale, în vârstă de 80 de ani. Ultima se afla într-un litigiu cu firma care a construit casa şi pretindea despăgubiri de milioane de lei. Atunci, procuratura a verificat dacă nu cumva este vorba de o „deţinere deghizată a proprietăţii”, aşa cum a numit-o ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, însă în luna decembrie a venit decizia – nu există elemente de infracţiune, de aceea magistrata nu va fi cercetată penal. Totuşi, după publicarea investigaţiei, judecătoarea a pierdut în instanţă litigiul cu firma, iar la scurt timp a nimerit în lista judecătorilor transferaţi să muncească în instanţe inferioare. Acum, Nina Cernat este judecătoare la Curtea de Apel Chişinău. Totuşi, un document recent arată că Nina Cernat urmează să primească o diplomă de onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Sergiu Arnăut

La scurt timp, o altă locuinţă de lux a apărut pe paginile ziarelor. Palatul de la Poşta Veche (foto) în care locuieşte judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Sergiu Arnăut, s-a dovedit a fi de asemenea de neatins pentru oamenii legii. Proprietatea este trecută pe numele soţiei magistratului, doar că, deşi locuiesc în aceeaşi casă, cei doi, în acte, sunt divorţaţi. Mai mult, când au vrut să-şi extindă curtea, au obţinut o bucată de teren cu ajutorul Curţii de Apel Bălţi, generând indignarea vecinilor, care practic nu mai au pe unde trece. Atunci Procuratura Anticorupţie şi CNA au efectuat investigaţii ample, însă acestea nu au dus nicăieri. Pentru că era divorţat din 2004, judecătorul nu era obligat să treacă în declaraţia de avere casa. Iar faptul că imobilul luxos a fost înregistrat mai întâi ca proprietate a mamei magistratului, apoi lăsat prin testament soţiei acestuia în 2005, adică după divorţ, a fost catalogat de toată lumea ca o manevră isteaţă care nu poate fi nicicum penalizată legal.

Casa judecătorului Sergiu Arnăut

Casa judecătorului Sergiu Arnăut

Alte voci au fost de părere că Arnăut trebuia pedepsit disciplinar pentru denigrarea imaginii justiţiei, însă nici pentru intentarea unei proceduri disciplinare nu s-au găsit suficiente argumente. „Desigur că toţi îşi dau seama că este un divorţ de ochii lumii. El locuieşte acolo, se foloseşte de această proprietate, de acolo se duce la serviciu. Eu consider totuşi că este o acţiune care denigrează justiţia, întrucât se încalcă art. 21 din Legea cu privire la statutul judecătorului, care spune că judecătorii sunt traşi la răspundere pentru abateri disciplinare, dar şi pentru comportările care dăunează interesului serviciului şi prestigiului justiţiei. Acesta este un comportament care dăunează prestigiului justiţiei şi dacă s-ar fi întâmplat în altă ţară el demult pleca din sistem. Să ne uităm din alt punct de vedere: odată ce ei nu sunt căsătoriţi, sunt divorţaţi de atâţia ani, de ce au mai transmis dosarul la Bălţi? Putea să-l examineze un judecător de aici. L-au trimis ca să fie o altă instanţă care ca şi cum nu este implicată. Sunt sigur că el face pentru sine”, este opinia preşedintelui Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Roşca.

Ion Timofei

Şi preşedintele Judecătoriei Râşcani, Ion Timofei, a dat dovadă de „spirit gospodăresc” şi şi-a ridicat o casă cu etaje, cu piscină şi garaj (foto), doar că le-a trecut pe toate pe numele soţiei. Când a fost întrebat cum de a acumulat atât, având în vedere că şi el, şi soţia sa nu au muncit în viaţa lor altundeva decât la buget, Ion Timofei a spus că dacă aduni tot ce a primit de-a lungul anilor, obţii costul actualei case (!). Nici cazul lui nu a fost discutat decât în presă, iar la scurt timp după apariţia investigaţiei Ion Timofei s-a pensionat şi a fost primit aproape imediat în avocatură.ion timofei casa

Astfel, majoritatea protagoniştilor materialelor de presă apărute în ultimul an nu doar că nu au fost traşi la niciun fel de răspundere (penală sau disciplinară), dar şi-au păstrat funcţiile şi lucrează nestingheriţi în continuare, iar unii chiar au fost avansaţi.

Erori legislative care acoperă abuzurile

Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, Anatolie Donciu, spune că în 99% din cazurile de averi aparent nejustificate despre care a scris presa, CNI s-a autosesizat şi a iniţiat proceduri de control. Dar şi comisia are mâinile legate, spune Anatolie Donciu, întrucât cele trei legi în baza cărora sunt verificate veniturile şi proprietăţile funcţionarilor conţin prevederi contradictorii. Una ar fi referitoare la noţiunea de „diferenţă vădită” dintre venituri şi cheltuieli. „Potrivit legii, diferenţa vădită este diferenţa dintre venituri şi proprietatea obţinută pe o distanţă de timp care se numeşte perioada declarării. Adică, pe anul 2012, de exemplu, trebuie să vedem care sunt veniturile persoanei şi ce proprietate a acumulat. Şi dacă proprietatea este mai scumpă decât veniturile, avem o situaţie clasică de avere nejustificată şi aceasta ar fi o formă ideală de iniţiere a unui dosar de control. Cu părere de rău însă acest segment din lege nu lucrează, pentru că Legea cu privire la declararea veniturilor şi proprietăţilor prevede, la art. 2, că diferenţa vădită este diferenţa dintre proprietatea dobândită şi veniturile obţinute, care depăşeşte de cel puţin şase ori salariul mediu obţinut în perioada de declarare de către subiectul declarării şi membrii familiei. Perioada declarării este o altă noţiune care, aşa cum este formulată în prezent în legislaţie, generează impedimente în calcularea diferenţei vădite”, spune Anatolie Donciu.

Termene diferite referitoare la depunerea declaraţiilor

Preşedintele CNI spune că în lege prin perioada declarării se are în vedere anul calendaristic. Respectiv, veniturile persoanei trebuie indicate pentru un an calendaristic. Însă, în ceea ce priveşte proprietăţile, trebuie declarate toate proprietăţile pe care le deţine persoana în momentul depunerii declaraţiei, adică şi cele obţinute după maxim trei luni de la încheierea anului calendaristic, dată până la care funcţionarii sunt obligaţi să depună declaraţiile. „Astfel, nu putem identifica diferenţa vădită pentru că legea ne spune că proprietatea se indică până în momentul declarării, iar veniturile – pe anul calendaristic. Şi se întâmplă că funcţionarii anume aşa fac: indică veniturile obţinute pe parcursul perioadei de declarare, dar proprietatea – pe cea acumulată până la data depunerii declaraţiei. Este o absurditate, o lacună în legislaţie care întotdeauna va fi tratată în folosul celui care depune declaraţia”, explică Anatolie Donciu.

O a doua carenţă ar fi faptul că într-o lege scrie că funcţionarii trebuie să depună declaraţiile pe venituri şi proprietăţi acumulate într-un an calendaristic, iar în alta – pe perioada deţinerii funcţiei. Şeful CNI crede însă că mai indicat ar fi ca ambele acte să conţină „perioada deţinerii funcţiei”: „Avem un caz în care o persoană a lucrat 20 de ani procuror. Casa i-a fost estimată la peste 3 milioane de lei. L-am întrebat dacă poate justifica provenienţa casei. A recunoscut că nu, dar a spus că nici Dvs. nu mă puteţi controla, pentru că legea prevede că trebuie să verificaţi doar ce am acumulat pe perioada declarării, şi nu pe perioada deţinerii funcţiei. Şi are dreptate. Cele trei legi trebuie să conţină noţiuni conforme una cu alta, astfel ca să putem lucra în baza lor. În prezent, avem un blocaj”.

Imobilul de lux al judecătoarei Nina Cernat

Imobilul de lux al judecătoarei Nina Cernat

Anatolie Donciu susţine că CNI a elaborat şi propus Parlamentului modificări la legislaţie pentru a înlătura aceste deficienţe şi a face legislaţia funcţională, dar deocamdată acestea nu au ajuns pe ordinea de zi a Legislativului. Una dintre modificări se referă la o altă problemă descoperită de CNI – termenul de prescripţie pentru verificarea declaraţiilor de venituri şi proprietăţi. Conform Legii cu privire la activitatea CNI, acest termen nu poate depăşi un an de la depunere. „Şi dacă vă referiţi la cazurile semnalate de presă, atunci termenul de prescripţie nu permite să controlăm din urmă”, mai spune Anatolie Donciu, care concluzionează că s-a ajuns la o asemenea situaţie pentru că CNI a fost creată fără ca mai întâi să fie pregătită temeinic baza legislativă şi mecanismele de funcţionare.

Totuşi, după procedurile de control iniţiate în baza materialelor din presă, Anatolie Donciu spune că CNI a expediat la Procuratură cel puţin 12 materiale care vizează diverşi funcţionari, între care judecători şi procurori. CNI a solicitat deschiderea pe numele lor a dosarelor penale în baza art. 352 Cod Penal, care pedepseşte falsul în declaraţii: „Am mers pe altă cale – am calificat decalajul dintre avere şi proprietate ca declaraţie necorespunzătoare adevărului. Indicarea datelor inexacte – dacă persoana nu a declarat un garaj, ce rezultă? Că a ascuns o avere nejustificată, adică a inclus date eronate în declaraţia de venituri şi proprietăţi. Sub aspectul acesta am rezolvat multe probleme abordate de presă, adică am calificat multe ca indicarea în declaraţie a datelor incomplete”.

La 16 octombrie curent, Guvernul a aprobat un nou pachet de legi anticorupţie, elaborat de Ministerul Justiţiei cu scopul de a „curăţa” sistemul de drept. Nu se ştie dacă noile modificări vor fi eficiente fără înlăturarea lacunelor legislative descoperite de CNI. Între altele, Ministerul Justiţiei propune testarea obligatorie cu detectorul de minciuni a persoanelor care candidează pentru funcţia de judecător, astfel ca în sistem să intre doar cei cu o „reputaţie ireproşabilă”. Două schimbări mai categorice sunt includerea în Codul Penal a unei noi măsuri de siguranţă – „confiscarea extinsă”, şi a unei noi componente de infracţiune – „îmbogăţirea ilicită”.

Viorica MANOLE, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Toleranţă zero corupţiei! Fii activ şi pune corupţia la zid!”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

 

The following two tabs change content below.