„Avem un vid legislativ în relaţiile României cu românii din afară”

Interviu cu Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni în Guvernul României:

Gestionarea relaţiei cu românii de pretutindeni rămâne a fi una dintre cele mai spinoase chestiuni ale politicii româneşti, ce generează confruntări.

Păstrarea identităţii româneşti, promovarea limbii române, istoriei şi religiei ortodoxe – rămân obiectivele declarate ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), instituţie ce elaborează şi aplică politica în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, în conformitate cu obiectivele majore de politică externă ale României şi cu Programul de Guvernare.

În urmă cu un an, Eugen Tomac, originar din localitatea Babele din Sudul Basarabiei, a preluat mandatul de secretar de stat pe problemele românilor de peste graniţă. Până la venirea la conducerea DRP, el a dat mari speranţe comunităţilor din afară în ceea ce priveşte schimbarea radicală a situaţiei în acest domeniu.

Nu ne pronunţăm în privinţa declaratei reforme, cert este că nici azi, pe site-ul DRP nu apar cifrele de finanţări ale DRP pentru proiectele comunităţilor româneşti, iar instituţia în cauză nu se lasă convinsă să dea în timp proxim aceste informaţii publice în presă. La aproape un an de la învestirea în funcţie a lui Eugen Tomac, el ne-a acordat un interviu.

„În cadrul UE şi nu numai, ne vom apăra conaţionalii”

Domnule Eugen Tomac, până la preluarea mandatului de secretar de stat, aţi făcut promisiuni bombastice cu privire la restructurarea DRP. La un an de atunci, cum ar suna raportul Dvs. către societatea civilă?

– Gestionez un domeniu foarte sensibil şi până acum acesta a fost un eşec, nu în ce mă priveşte. A fost excesiv de politizat, fără platforme concrete de schimbare a situaţiei. Fie că e vorba de românii din RM, fie de cei din Serbia, din Italia, ori din Australia, am decis să vorbim în aceeaşi voce. Oamenii, însă, nu prea cred în sinceritatea demersului nostru şi de foarte multe ori calculele pe care le avem acasă riscă să eşueze în momentul în care le punem în practică, din cauza lipsei de credibilitate. De aceea, nu am riscat să apar în presă cu declaraţii, deşi am avut propuneri de interviuri cel puţin de 50 de ori până acum.

Relaţia între Statul Român şi românii din afară trebuie revăzută, pentru o viziune mult mai profundă în ceea ce priveşte relaţia cu fiecare român, indiferent că locuieşte într-un stat vecin sau în diasporă. Se mai întâmplă ca ţinta pe care ne-o propunem să nu coincidă întotdeauna cu aşteptările beneficiarilor. În primul rând, am neutralizat un vid informaţional cu comunităţile noastre din afară prin instituirea unui portal – www.dprp.gov.ro, unde comunicăm în timp real stadiul fiecărui demers şi program al DRP.

– Trecerea DRP din subordinea MAE în cea a primului ministru a adus necesara schimbare?

– În primul rând, politicile din acest domeniu au început să fie coordonate direct de către primul ministru. DRP din cadrul MAE avea doar un statut de direcţie. Azi, această structură este autonomă, cu personalitate juridică şi este responsabilă de fiecare demers pe care-l angajează în numele statului şi guvernului. S-a evitat foarte mult timp asumarea unei poziţii ferme a Statului Român faţă de problematica românilor din afara graniţelor. Capitolul 26 din Programul de guvernare se referă la aceasta. Este pentru prima dată în istoria României când guvernul şi-a asumat acest obiectiv. Strategia de Securitate a României are printre obiectivele ei consolidarea relaţiilor cu românii din afară. Preşedintele Băsescu şi-a stabilit drept obiectiv în cel de-al doilea mandat dinamizarea acestor relaţii şi avem un suport extraordinar din partea lui, pentru a implica şi celelalte instituţii în această direcţie – ministerele de Externe, de Interne, Muncii şi Sănătăţii.

Scopul nostru e să creăm un cadru legislativ, eliminând birocraţia existentă, care să ofere o serie de facilităţi concrete celui care este azi român din afară. Desigur, oamenii vor ca aceasta să se întâmple imediat, azi. Să fim conştienţi că tot efortul pe care-l facem în prezent va putea fi fructificat peste ceva mai mult timp. Oamenii asta şi aşteptau, să existe o instituţie la care să se poată adresa şi de la care să poată primi răspunsuri în ce priveşte problematica românilor din afara graniţelor.

Dacă şi comunităţile din afară au dificultăţi de comunicare atât de mari cu DRP precum presa, chiar ne pare rău… De ani de zile, există voci care susţin că nu ar exista o strategie a statului pentru gestionarea relaţiilor cu românii din afara graniţelor. Cum sunt gestionate acestea în prezent?

– Pot număra pe degete oameni aflaţi în poziţii-cheie în stat, competenţi în această problematică. Precum spuneam, avem un vid legislativ în relaţiile României cu românii din afara graniţelor.

Dintotdeauna a existat o strategie foarte clară în această direcţie. Fostul secretar de stat, Mihai Gheorghiu, a avut o strategie a departamentului şi eu am una în momentul de faţă. Dacă ne referim, spre exemplu, la relaţia noastră cu românii din Transnistria, supuşi unor abuzuri şi fapte de discriminare greu de înţeles, mai ales de partenerii noştri occidentali, în condiţiile încălcării acordurilor internaţionale, atunci e foarte greu să intervenim cu declaraţii de peste zece obiective, punând umbră asupra unor minorităţi, care au nevoie de protecţie, şi nu de mesaje confuze.

În state precum Ucraina, pe teritoriile cărora a fi român sau moldovean, o asemenea problemă e discutată la nivel de stat, iar statul nu doreşte să o soluţioneze. Azi discutăm despre un proces care nu mai poate fi oprit, cel al recunoaşterii identităţii româneşti. Acest dublu standard există şi în alte state cu vocaţie europeană, dar care cu regret încă nu şi-au definit clar poziţia, deşi în realitate toată lumea recunoaşte că se vorbeşte în limba română.

„Nu suntem de acord cu dublul standard al autorităţilor ucrainene”

–        În zona Dvs. de baştină din Sudul Basarabiei, fostul judeţ Ismail, românii sunt poate cei mai discriminaţi, comparativ cu ceilalţi conaţionali din Ucraina – nu au acces nici la studii de calitate în limba română, nici la literatura şi nici la presa românească. Dacă tot spuneţi că există politici clare şi pentru concetăţenii Dvs., cum le veţi soluţiona problemele?

–        Minuni nu se pot face peste noapte, tot timpul am lucrat în perspectivă. Sunt convins că şi pentru românii din Sudul Basarabiei, şi din regiunea Cernăuţi, inclusiv pentru cei din Ujgorod, Maramureşul Istoric vor veni timpuri mult mai bune. E o chestiune de timp, pe care noi o evaluăm periodic.

Încurajăm oamenii nu doar din Ucraina că minciuna, menţinută de mai bine de 70 de ani, din epoca sovietică până în prezent, nu mai poate continua la infinit. Democratizarea RM, Ucrainei şi Serbiei aduce efecte pozitive. Profesorii de română din afară, care vin la cursurile organizate de DRP, sunt îndemnaţi să nu-şi piardă speranţa. O delegaţie a românilor a fost invitată la o întâlnire cu preşedintele României, cu preşedinţii Camerei deputaţilor şi Senatului. Încercăm să relansăm relaţia cu consângenii noştri, care au nevoie de încurajare şi încredere, în condiţiile reminiscenţelor deznaţionalizării imperiale. Oamenii trăiesc cu teama că oricând acel rău va fi resimţit.

Există un blocaj în activitatea Comisiei mixte de experţi guvernamentali din România şi Ucraina, care monitorizează situaţia comunităţilor româneşti. Nu suntem de acord cu dublul standard pe care-l aplică autorităţile ucrainene minorităţii româneşti în a-i defini drept moldoveni sau români, punând în discuţie identitatea lor. Vorbim de chestiuni esenţiale ale unui stat cum este identitatea şi limba. Limba română este una dintre limbile oficiale ale UE şi nu putem să ne jucăm cu aceste lucruri oricând şi oricum vrea o ţară sau alta. Vom insista în cadrul UE şi nu numai, pentru a ne apăra conaţionalii şi a găsi un consens în această privinţă. Am avut o discuţie în această privinţă cu Markian Kulik, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti. Dialogul nu va fi abandonat.

Finanţările către RM au scăzut de cinci ori în 2010

Ce schimbări esenţiale aţi reuşit, totuşi, să aduceţi în relaţia cu românii de peste hotare?

– Nu-mi place să spun că cineva a greşit înainte. Bugetul din anul 2010 al DRP a fost de cinci ori mai mic decât cel de la preluarea mea a acestui mandat, din motivul crizei economice. În medie, departamentul avea solicitări anuale de circa două sute de proiecte şi finanţa tot atâtea. În 2010, am modificat procedura de finanţare şi am şi făcut o campanie de promovare a acesteia. În consecinţă, am primit peste cinci sute de solicitări de proiecte! Am oferit românilor din străinătate 65 de miliarde de lei vechi (6,5 milioane lei noi), aproximativ 1 mln. 400 de mii de euro, faţă de 200 de miliarde de lei în 2009.

Avem proiecte prin care încercăm să facem cunoscuţi scriitori, oameni de artă din RM în comunităţile din România şi din străinătate. Este un proces pe care l-am început şi pe care îl vom continua. Am lansat o serie de proiecte, precum  Programul ARC, în cadrul căruia peste trei mii de copii îşi petrec vacanţele în taberele de odihnă din România, simplificarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române etc. Cu resursele pe care le avem nu putem face minuni, dar cel puţin cadrul juridic intern poate fi îmbunătăţit, astfel ca raportul dintre Statul Român şi românii din afară să fie mult mai clar şi în chestiunea redobândirii cetăţeniei, şi în cea privind eliminarea vizelor, a pieţei forţei de muncă etc., pe care un român aflat peste hotare le-ar putea fructifica.

Sunt posibile reforme ambiţioase cu un asemenea buget?

– Putem face mult mai multe lucruri decât în trecut. În 2009, Statul Român a oferit circa 1200 de burse pentru tinerii din RM, pentru studii în România, în învăţământul liceal, universitar, de masterat şi doctorat. La insistenţa DRP, Guvernul României a suplimentat cu o mie de burse mai mult pentru tinerii din RM. Aceia aveau de plătit o taxă de 120 de euro pentru şedere în România. În 2010, costul acestor o mie de burse depăşeau aproape un milion de euro. În 2010, am suplimentat de la două mii de burse ale Statului Român la cinci mii. Azi, în universităţile şi liceele din România studiază cinci mii de tineri din RM, pentru că noi am promovat această hotărâre de guvern.

Menţionăm că de la 1990 încoace, mai mult de 1500 de studenţi basarabeni în România nu au fost niciodată. Tot noi am insistat să se renunţe la taxa de 120 de euro, pe care fiecare student trebuia s-o achite. E un demers pe care noi îl compensăm prin lipsa de resurse din partea noastră, pentru că fondurile respective au fost alocate din bugetul Ministerului Educaţiei şi din fondul de rezervă al guvernului. Resursele alocate pentru acest proiect pe care noi l-am promovat ca instituţie autonomă din cadrul guvernului e o dovadă a necesităţii transformării dintr-o direcţie a MAE într-o instituţie autonomă – DRP, cu personalitate juridică, cu capacitatea de a promova şi susţine proiecte de legi, prin care putem consolida şi mai mult această relaţie româno-română.

Exemplele pot continua. Avem un proiect de lege prin care vom declara 31 august Ziua Limbii Române şi în România, o iniţiativă pe care o vom promova împreună cu parlamentarii din grupul politic PDL, dar şi Legea cetăţeniei române, un proiect în care foarte multă lume nu mai credea la un moment dat.

„Vinovaţii pentru ilegalităţile din DRP nu au fost pedepsiţi”

–        Ani şi ani de zile, presa a semnalat despre o serie de fraude în cadrul DRP, distribuiri clientelare ale unor sume mari de bani publici de un grup restrâns de persoane, menţionate de Curtea de Conturi din România. Şi… s-a lăsat tăcere. Vinovaţii pentru acele ilegalităţi au fost traşi la răspundere?

–        Nu există un verdict al organelor de drept în această chestiune. Fiecare răspunde pentru faptele lui. Din punct de vedere legal, situaţia pe care am preluat-o a fost excelentă şi nu am nimic a reproşa nimănui. Lucrurile au funcţionat într-un sens defectuos. Din 2005, s-au schimbat mai mulţi secretari de stat şi lucrurile au intrat în normal. Vinovaţii nu au fost pedepsiţi.

–        Beneficiarii fondurilor Dvs. sunt suficient de transparenţi? În ce măsură verificaţi utilizarea finanţărilor româneşti în RM?

–        Este obligaţia noastră să verificăm cum sunt utilizate fondurile publice. Alte detalii decât cele din presă nu cunosc privind neregulile din DRP de acum mai mulţi ani de zile. Nu am sesizat inconsecvenţe în utilizarea fondurilor noastre, cel puţin de când coordonez eu acest departament. De altfel, resursele sunt mult mai puţine decât în anii anteriori, când Statul Român oferea beneficiarilor sume foarte mari.

–        Există un proiect guvernamental major care să ducă la promovarea şi protejarea investiţiilor economice în zonele locuite de comunităţile româneşti din afara graniţelor?

–        Există în momentul de faţă mai multe camere de comerţ, înfiinţate de către oameni de afaceri români. În acest proiect a fost implicat senatorul Viorel Badea. La Chişinău, activează Centrul de afaceri moldo-român, care contribuie la tot ce înseamnă dezvoltare. E important să avem un mediu concurenţial în RM, pentru că investiţiile româneşti trebuie să intre aici. Acestea avansează pe zi ce trece şi mă bucur că, de fiecare dată, când vin în RM, întâlnesc foarte mulţi oameni de afaceri români, interesaţi să investească aici.

Eugen Tomac este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, în prezent e doctorand. A fost redactor al revistei „Magazin Istoric”, după care a ocupat funcţia de consilier al preşedintelui Traian Băsescu în perioada 2006-2008 şi de secretar de stat. În 2009, a activat în calitate de secretar de stat în Ministerul Român de Externe şi în 2010 – de secretar de stat pentru românii de pretutindeni în Guvernul României.

Angelina Olaru