„Avem nevoie de un act de igienizare spirituală”

Interviu cu avocatul Iulian Rusanovschi, inițiatorul instalării unui monument al Bisericii „Sf. Ilie” din Chișinău 

La 22 septembrie 2019, duminică, cu începere de la ora 12.00, pe str. Mitropolit Bănulescu-Bodoni 26, fostul sediu al Procuraturii Generale, va fi sfințit monumentul înălțat în memoria Bisericii „Sf. Ilie”. La inaugurare vor participa intelectuali, profesori și elevi din câteva licee municipale. Evenimentul va fi unul emoționant, organizatorii invită toți creștinii să fie prezenți la această inaugurare. Vă oferim mai jos un interviu cu inițiatorul acestei acțiuni, avocatul Iulian Rusanovschi.

– Dragă Iulian, ce reprezenta pentru Chișinău Biserica „Sf. Ilie”? Cine au fost apărătorii și cine a luat decizia să fie demolată biserica?

Biserica „Sf. Ilie” a fost unul dintre cele mai vechi și importante edificii ale Chișinăului. A fost ridicată din piatră la începutul Războiului ruso-turc din 1806–1812, pe locul unei biserici din lemn incendiată de ocupanți.

Clopotniţa bisericii avea patru clopote turnate la Moscova, cel mai mare având 480 de kilograme. Catapeteasma era splendidă, alcătuită din patru registre de icoane, din care primul era poleit cu argint. În preajma lăcașului se afla Piața „Sfântul Ilie”. Prin urmare, este vorba de inima Chișinăului de odinioară.

Am obținut un certificat de naștere eliberat de această biserică în 1940, în perioada în care Basarabia mai era parte componentă a României Întregite. L-am primit de la camaradul meu, Andrei Ciobanu. Pe acel act metrical apare semnătura lui Ilarion Tereșatov, ceasornicarul orașului.

Perioada postbelică a fost un răstimp al demolării de biserici. Episcopia Chișinăului, în frunte cu arhiepiscopul Nectarie Grigoriev, s-a opus din răsputeri acestui act de vandalizare. Cu toate acestea, în 1960, după ce lăcașul a fost scos din registrul monumentelor, a fost detonat pentru a face loc unei clădiri administrative.

Un alt apărător al bisericii a fost arhitectul N. Validner, care a propus alte poziții de amplasare a străzilor din centrul Chişinăului, pentru a se păstra acest monument, însă propunerea lui a fost respinsă.

– Ce suprafață avea cimitirul din curtea bisericii și ce se află în prezent pe acest teritoriu? Am înțeles că pietrele funerare s-au păstrat până în anii 90, ai încercat să afli cui i-au împiedicat?

Documentele de arhivă nu ne oferă multe informații despre acest aspect, însă știm cu certitudine că lângă biserică au fost înmormântați ctitorii, inclusiv cunoscutul heraldist Paul Gore, care provenea dintr-o veche familie de boieri.

Astfel, prima schiță cu privire la edificarea monumentului presupunea ridicarea a două monumente – unul în memoria lăcașului și altul în amintirea lui Paul Gore, care trebuia să fie un cenotaf.

În cele din urmă, cei de la Primărie ne-au permis să ridicăm doar unul și, din acest motiv, veți găsi pe monument basorelieful în bronz al lui Paul Gore. O doamnă care lucrează la paza ministerului de lângă monument mi-a spus că, prin 1992, cineva a scos cu o remorcă mai multe cruci funerare și le-a dus într-o direcție necunoscută.

Nu am găsit crucile nici la Muzeul de Istorie, nici la cel de Etnografie sau la Agenția de Inspectare a Monumentelor. Dacă aș reuși să aflu unde sunt, mi-aș dori să le instalez în preajma monumentului ca muzeu în aer liber. Chiar și casa parohială cu o sobă frumoasă s-a păstrat până nu demult, fiind demolată odată cu reconstrucția unei bănci comerciale din fosta stradă a Cosmonauților.

– Cum a apărut ideea să ridici acest monument? Acțiunea de proiectare a orașului sovietic Chișinău a prevăzut distrugerea multor lăcașuri și multor cimitire și mutarea osemintelor la actualul Cimitir „Sf. Lazăr”.

Ideea edificării unui asemenea monument a încolțit în mintea mea în 2017, prin voința Duhului Sfânt, și din dorința de a sfinți locul unde s-a aflat cu ani în urmă o biserică, un altar de unde generații de preoți au ridicat rugăciuni către Dumnezeu. De asemenea, știam că în curtea bisericii a fost înmormântat și militantul național Paul Gore, iar evocarea patriotului trebuie împrospătată.

Sovieticii au distrus multe biserici, monumente ale eroilor și cimitire, pentru a ne rupe de trecutul nostru românesc. E trist că în locul acestor biserici au fost ridicate mai multe clădiri care adăpostesc instituții de stat. Ani la rând, Procuratura Generală s-a aflat pe locul Bisericii „Sf. Ilie”, clădirea Președinției e ridicată pe locul Bisericii Luterane, Guvernul e ridicat pe locul Casei Mitropolitane, toate demolate de bolșevici. Monumentul înălțat în memoria Bisericii „Sf. Ilie” reprezintă un act de igienizare spirituală necesară pentru noi.

Asemenea monumente trebuie ridicate pe locurile vechilor altare sau ale cimitirelor distruse, cum ar fi cel de lângă Centrul Comercial Jumbo sau chiar în fața Teatrului „Eugène Ionesco”. Să știi că sovieticii nu prea au strămutat oseminte. Când a fost extins magazinul de vizavi de monument au fost găsite oseminte.

– Ai putea să ne oferi detalii despre inaugurarea monumentului?

Monumentul va fi sfințit duminică, 22 septembrie 2019, cu începere de la ora 12.00 de către IPS Vladimir. La eveniment va fi prezent deputatul Daniel Gheorghe de la București, un consilier al ministrului Culturii, pretorul sectorului Râșcani, membri ai Asociației „Paul Gore”, intelectuali, profesori și elevi din câteva licee municipale. Evenimentul va fi unul emoționant, invităm toți creștinii să fie prezenți la această inaugurare.

– Cam toate acțiunile tale au fost anevoioase. Ai putea să ne spui ce te-a întristat cel mai mult în efortul tău de a reface spațiul public din Republica Moldova?

Nesimțirea autorităților. Înainte de a începe lucrările de instalare a monumentului, i-am cerut fostului primar interimar, Ruslan Codreanu, sprijin pentru a ilumina fundația monumentului printr-un cablu subteran.

La această solicitare, verbală, Ruslan Codreanu mi-a răspuns laconic și dezinteresat că Primăria nu are bani… De parcă aș fi cerut bani, și nu suport tehnic. În consecință, monumentul a rămas fără iluminare nocturnă.

Pe același ton, șefa Direcției Cultură, Stela Mitriuc, a refuzat să se implice sub orice formă în evenimentul de inaugurare a monumentului. I-am cerut să vină un cor de copii în ziua de 22 septembrie, însă dumneaei a motivat că până la această dată copiii nu vor reuși „să își încălzească vocile”.

Colac peste pupăză, Primăria Chișinău motivează că nu poate lua în gestiunea sa acest monument, deoarece nu are o procedură stabilită. Eu cred că e vorba de lașitate și refuz de a întreține acest monument peste ani.

Totuși, au existat și excepții, cum ar fi Direcția spații verzi a Primăriei, directorul S. Carp, care ne-a sărit în ajutor și a amenajat zona de lângă monument, locuită de boschetari, care arăta oribil.

Îmi amintesc de un moment amuzant din ședința Consiliului Municipal, atunci când arhitectul-șef, Serghei Borozan, a prezentat proiectul de decizie. Acesta a menționat că „Mitropolia Moldovei dorește să ridice o capelă, o bisericuță ceva în memoria Bisericii Sfântul Ilie… Ceva legat de Sfântul Ilie…”. La numărarea voturilor, comuniștii ezitau, iar Serghei Borozan, în calitate de raportor, i-a întrebat: „Ei, comuniștilor, voi sunteți sau nu cu Sfântul Ilie?…”. Astfel, proiectul a fost votat și de consilierii comuniști.

Interviu realizat de Ilie Gulca

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca