„Avem nevoie de expertiză, de tehnologii şi de multă luciditate în aplicarea acestor tehnologii în RM”

foto europalibera.orgInterviu cu Dorin Duşciac, noul viceministru al Mediului

Dorin Duşciac, vicepreşedinte al PLR, a fost numit, în baza unei decizii a Guvernului RM, în funcţia de viceministru al Mediului. Noul viceministru va ocupa fotoliul lăsat liber de actualul ministru Valentina Ţapiş. Duşciac e unul dintre puţinii înalţi funcţionari de formaţie europeană cu studii făcute în străinătate. Cu ocazia numirii sale în funcţie, JURNAL i-a solicitat un interviu pe care domnia sa ni l-a acordat cu promptitudine.

Dorin Duşciac, în vârstă de 33 de ani, este doctor în fizică, a activat în calitate de inginer-cercetător la Laboratorul Naţional „Henri Becquerel” al Comisariatului pentru Energie Atomică din Franţa şi are experienţă în domeniu atragerii investiţiilor. În 2008, a devenit primul doctor basarabean al „Ecole Polytechnique (EP)” din Paris în domeniul electrochimiei şi chimiei organice, şcoală absolvită de savanţi cu renume mondial. Totodată, Duşciac este unul dintre reprezentanţii diasporei moldoveneşti în Franţa.

– Dle Dusciac, ce gânduri şi emoţii v-au încercat când vi s-a propus funcţia de viceministru al mediului?

Am primit această veste cu un sentiment dublu: în primul rând, de mândrie şi satisfacţie pentru încrederea acordată de colegii din Coaliţia de guvernare, şi în al doilea rând – de responsabilitate în legătură cu misiunea dificilă care mă aşteaptă în această funcţie.

– Nu vă pare rău să părăsiţi Parisul, ce veţi aduce de acolo cu Dvs, la propriu şi la figurat?

Pe parcursul aflării mele în afara Republicii Moldova în ultimii 15 ani – nu am exclus niciodată posibilitatea revenirii acasă. Ştiam ca acest lucru se poate produce într-o zi şi într-un anumit concurs de circumstanţe. Iată că acest moment a venit acum. Franţa a devenit pentru mine a doua patrie – mă simt în Hexagon ca acasă. Iată de ce, îi voi duce dorul, bineînţeles, atât timp cât voi fi departe. Cu siguranţă, voi lua cu mine cele mai preţioase lucruri pe care am reuşit să le obţin în Franţa în ultimii ani: cunoştinţele teoretice şi practice, experienţa profesională, deprinderile de viaţă şi de lucru. Consider că toate acestea îmi vor fi foarte utile în noua funcţie.

Care ar fi în viziunea Dvs problemele majore ale mediului RM şi căile lor de soluţionare?

În Republica Moldova, ca şi în alte ţări, de altfel, mediul este domeniul care necesită multă expertiză, dar şi o continuă ameliorare, şi un simţ al inovării. Nu aş greşi prea mult dacă aş afirma că, în comparaţie cu alte domenii ale politicii de stat, în ultimele câteva decenii anume mediul este cel care se transformă cel mai mult, el fiind domeniul cel mai dinamic. Anume din acest punct de vedere, Republica Moldova trebuie să se adapteze permanent la noile realităţi ale domeniului. Ţara noastră a moştenit încă din perioada sovietică o serie de probleme serioase – ştim cu toţii cât de iresponsabilă din punct de vedere ecologic a fost în acele vremuri politica de industrializare forţată şi ce consecinţe au avut o serie întreagă de „experimente” nefericite care s-au făcut în agricultură şi în alte sectoare ale economiei. Astăzi, tratăm practic în fiecare zi consecinţele nefaste ale acelei lipse de viziune, şi încercăm, în acelaşi timp, să ne adaptăm la modernitate. Avem multe de făcut. Printre obiective se numără finalizarea proiectelor de canalizare şi acces la apa potabilă, gestionarea eficientă a deşeurilor, utilizarea energiilor regenerabile, elaborarea şi implementarea unei serii de strategii de mediu în domenii specifice, implementarea exigenţelor Acordului de Asociere în acest domeniu, promovarea unei atitudini eco-responsabile în societate. Sunt doar câteva dintre priorităţile noastre imediate.

– Aveţi experienţă în domeniul atragerii investiţiilor, cât de reală ar fi aplicarea lor în noua funcţie?

Aşa cum vă spuneam mai sus, mediul se numără astăzi printre domeniile cele mai inovatoare. În întreaga lume, investiţiile în acest domeniu sunt enorme. După o prea lungă perioadă de stagnare, omenirea şi-a dat seama, în sfârşit, că problemele de mediu sunt, de fapt, aceleaşi pentru toate ţările lumii, şi că o atitudine responsabilă va fi în folosul tuturor. Anume din această perspectivă, colaborarea între ţările industrializate şi ţările în dezvoltare este esenţială pentru ca situaţia pe plan ecologic în întreaga lume să evolueze în direcţia corectă. Iată de ce, atragerea resurselor în termeni de potenţial uman şi de capital se prezintă în acelaşi timp ca un proiect fezabil şi extrem de util pentru ţara noastră. Avem nevoie de expertiză, de tehnologii şi de multă luciditate în aplicarea lor în RM. Asta ne dorim să facem şi asta vom face.

– Se spune că în Europa fructele şi legumele n-au gustul celor de la noi. Cum s-ar raporta, în viziunea Dvs, standardele europene şi produsele naturale, nemodificate genetic, ecologic pure, fără tot felul de aditivi?

Uniunea Europeană a încadrat foarte strict cultivarea organismelor modificate genetic. Astăzi, în alimentaţia europenilor, acest tip de alimente lipseşte aproape cu desăvârşire. În acest sens, UE este lider mondial la capitolul asigurării populaţiei cu alimente de o înaltă calitate. Domeniul agriculturii ecologice cunoaşte o creştere importantă, de la an la an, iar controlul şi implementarea strictă a standardelor care se referă la produsele ecologice se află la un nivel foarte înalt. Bineînţeles, nu totul este perfect în Uniunea Europeană, dar putem afirma cu certitudine că securitatea alimentelor este asigurată. Utilizarea pesticidelor în agricultură se află într-o continuă scădere, iar normele în această privinţă devin din ce în ce mai stricte, şi sunt orientate spre eliminarea completă a pesticidelor şi înlocuirea lor cu alte metode de combatere a paraziţilor. Toate acestea mă fac să afirm cu deplină încredere că, în pofida unor informaţii cu caracter de propagandă, vehiculate, mai ales, în ultima vreme de către anumite instituţii mass-media, interesate să promoveze o viziune „apocaliptică” a Occidentului, situaţia în plan ecologic în Uniunea Europeană este cu mult mai bună decât în alte regiuni ale lumii. Iată de ce implementarea acestor standarde şi a experienţei europene în ţara noastră va avea doar efecte pozitive.

– Ce urare aţi adresa cititorilor JURNALULUI de Chişinău?

Chiar şi la distanţă, până acum am fost (Şi voi rămâne şi în continuare, bineînţeles!) printre cititorii fideli ai JURNALULUI de Chişinău. Consider că aveţi o echipă de jurnalişti profesionişti, obiectivi şi curajoşi, şi vă doresc să continuaţi cu mult entuziasm munca Dvs. Cititorilor JURNALULUI le doresc să fie mereu informaţi şi interesaţi de problemele ţării şi ale societăţii. Să participe, să se implice, să contribuie la soluţionarea acestor probleme. Trăim într-o epocă în care ideile şi informaţia dictează prezentul şi, mai ales, viitorul. Or, acestea vor avea efecte benefice doar atunci când vor circula în mod liber.

Interviu realizat de Nadine CHILIANU