Avem atracţii turistice la Dunăre, dar nu avem turişti

Avem o mulţime de atracţii turistice în arealul dunărean al Moldovei: rezervaţii naturale şi geologice, situri arheologice, cele mai mari lacuri naturale, diversitate culturală, etc. Cu toate acestea, arealul dunărean basarabean nu este vizitat de turişti străini şi nici măcar de noi, băştinaşii, care alegem destinaţii turistice peste hotare. Cele aproximativ 184 mii de persoane străine care trec prin vama de la Giurgiuleşti, tranzitează zona fără a o explora, deşi atracţiile Dunării din cele zece ţări riverane fluviului se situează pe locul trei în topul destinaţiilor turistice europene.

_DSC7804Nadea Roscovanu PhotographySingurele structuri de cazare care înregistrează turişti în regiunile din sudul Basarabiei sunt taberele de vacanţă pentru copii în perioadele estivale şi staţiunea balneoclimaterică de la Cahul. Cauzele de ce nu zăbovesc turiştii străini în spaţiul nostru dunărean sunt multiple: lipsa unităţilor de cazare, lipsa restaurantelor cu bucătărie specifică tradiţională, a transportului, dar şi a informaţiilor care le-ar face cunoscute destinaţiile care i-ar interesa. Studiul de fezabilitate(susţinut financiar în cadrul proiectului UE ”TransDanube”) realizat de Asociaţia de dezvoltare a Turismului în Moldova cuprinde situaţia detaliată a turismului şi a mobilităţii în raioanele Cahul, Cantemir, Taraclia şi UTA Găgăuzia.

Investiţi în turismul de acasă!

„ Investiţia în îmbunătăţirea mobilităţii de transport pentru localnici și pentru oaspeţi în arealul dunărean este crucială”, spune Viorel Miron, directorul agenţiei. Toate drumurile din acest areal duc spre Giurgiuleşti, acolo unde avem un important nod logistic pentru mărfuri dar și pasageri-portul internaţional. Deşi comunicarea rutieră dintre Giurgiuleşti şi Cahul este asigurată la fiecare jumătate de oră, turiştii nu au cum să viziteze atracţiile turistice din arealul dunărean, deoarece ca să ajungă dintr-o localitate în alta ar trebui să schimbe transportul tocmai în capitală. O altă problemă este şi lipsa orarului de circulaţie a transportului afişat în staţii dar şi lipsa semnalizării rutiere pe drumurile noastre.

Lipsa unităţilor de cazare este o altă problemă din regiune, unde există doar opt hoteluri, o pensiune și două tabere estivale funcţionale. Investiţiile în reamenajarea unităţilor de cazare abandonate (cum sunt clădirile taberelor de copii) sau construcţia altor noi (pensiuni tradiţionale, moteluri) pot fi o bună oportunitate pentru business-ul turistic lângă atracţiile din arealul dunărean.

Puţinele localuri „cu specific tradiţional” adaptate necesităţilor vizitatorilor străini din această regiune oferă un meniu limitat din bucătăria europeană. Alimentaţia în pensiuni sau localuri lângă atracţiile turistice este o necesitate pentru vizitatorii acestei zone.

Promovarea turismului în arealul Moldovei

Pentru analiza situaţiei actuale a turismului şi a mobilităţii în zona Dunării din Moldova au fost antrenate autorităţile publice locale, ghizii muzeelor şi persoane particulare.

Avem şi noi interes deosebit ca să dezvoltăm turismul aici, la sud”, spune primarul satului Giurgiuleşti, Tatiana Gălăţeanu. „Ar fi fost bine ca acest proiect să fi fost iniţiat cu mai mult timp înainte, să ne cunoască lumea, fiindcă avem ce arăta, avem tradiţii, obiceiuri, locuri frumoase”, spune primarul. Povesteşte câteva experienţe legate de vizita unor posturi de radio şi a unei televiziuni străine, venite să filmeze anume aceste locuri dunărene, iar ea şi-a asumat funcţia de ghid turistic, fiindcă nu avea altcineva cine să-i ghideze.

DELTANadea Roscovanu Photography

Studiul realizat prin efortul comun al agenţiei şi autorităţilor locale, „Agenda turistică pentru arealul moldovenesc al Dunării”, spune Viorel Miron, „va acoperi golul informaţional existent până acum”. Informaţiile cuprinse în ghid sunt destinate turiştilor care vor să descopere spaţiul dunărean de la noi, celor care îl vor promova, dar şi celor interesaţi să investească în domeniul turistic din acest spaţiu dunărean.

Cele 1000 de exemplare ale ghidului tipărit vor fi distribuite gratis, prin intermediul bibliotecilor şi al muzeelor din raioanele menţionate, precum şi la diverse expoziţii.

În toate centrele raionale dar şi în sate, funcţionează 16 muzee, în care sunt antrenaţi 26 de ghizi turistici. Muzeele sunt vizitate anual de 24 mii de persoane care vin individual şi alte 15 mii de grupuri. “Anume muzeelor le va reveni funcţia de Centre de informare a turiştilor la Dunăre”, spune Viorel Miron. O investiţie în transformarea muzeelor locale în centre de informare a turiștilor, așa cum se face în alte ţări dunărene, ar putea îmbunătăţi structura ofertei turistice.

_DSC7885Nadea Roscovanu Photography

 

Datorită hărţii turistice digitale a spaţiului european dunărean, în care sunt deja incluse şi informaţiile cu privire la ofertele existente de mobilitate soft şi turism în arealul Dunărean al Moldovei, turiştii străini au acum posibilitatea să afle şi să exploreze şi atracţiile noastre dunărene.

foto nadea roscovanu_66

TRANSDANUBE – Transport durabil şi turism de-a lungul Dunării – este un proiect dezvoltat de către Agenţia Austriacă de Mediu, finanţat prin Programul Sud-Estul Europei, care urmărește să identifice soluţii pentru managementul mobilităţii prin accesibilitate durabilă și interconexiune între orașe și regiuni de-a lungul Dunării și între regiunile participante, prin utilizarea de mijloace de transport ecologice, cum ar fi trenuri, autobuze, biciclete, vase de croazieră, bărci, etc. O atenţie specială se acordă accesibilităţii ecologice prietenoase a regiunilor turistice și parcurilor naturale.