Autorităţile din Costeşti, sunt acuzate de gestionarea defectuoasă a banilor publici

copii saniuta.f.nadea roscovanu

Copiii familiei Botezatu, beneficiari ai Centrului, plini de idei

Luxul aleşilor pe banii copiilor nevoiaşi Autorităţile locale din Costeşti, Ialoveni, sunt acuzate de gestionarea defectuoasă a banilor publici

Centrul pentru copiii cu cerinţe speciale „Curaj” din Costeşti, Ialoveni, a fost închis. Atât timp cât a fost finanţat de organizaţii străine, instituţia a funcţionat fără probleme şi era bine dotată. Acestea au apărut după ce Centrul a fost trecut în gestiunea autorităţilor locale.

Instituţia a fost frecventată anul curent de 64 de copii cu dizabilităţi şi din familii foarte sărace. Bugetul instituţiei constituie circa un milion de lei, sumă care ar fi trebuit să le ajungă pentru necesităţi. Centrul este finanţat din trei surse: Guvern, Consiliul raional şi Primărie, câte 33% fiecare. Întreaga sumă se acumulează la Primărie, iar autorităţile locale decid cât trebuie să ajungă copiilor de la centru.

Primarul şi-a cumpărat Skoda, iar Centrul a fost închis

Un raport al Curţii de Conturi a relevat că primarul a achiziţionat anul trecut un automobil de serviciu Skoda în valoare de 250 de mii de lei. Mai bine de jumătate de sumă – 160 de mii de lei – a fost luată din banii destinaţi copiilor. Acum o lună, un control al Centrului de Sănătate Publică Ialoveni a relevat mai multe încălcări şi, ca rezultat, Centrul a fost închis. Acesta nu are boiler şi, pentru că este amplasat la demisolul liceului „Olimp”, necesită o aerisire mai bună, adică, are nevoie de două climatizoare.

Mai e nevoie de schimbarea sistemului de electricitate şi reparaţia duşumelei din sala de kinetoterapie. În total, potrivit directoarei Centrului, Elena Mereacre, e nevoie de vreo 50 de mii de lei. Deşi a anunţat că instituţia îşi va relua activitatea începând cu 1 decembrie, Primăria nu a întreprins nimic pentru a înlătura neajunsurile. Mai mult, angajatele Centrului nu şi-au văzut salariile de două luni.

Copiii familiei Botezatu, beneficiari ai Centrului, plini de idei

Copiii familiei Botezatu, beneficiari ai Centrului, plini de idei

Nu au acces la documente

Şefa Centrului spune că nu are acces la documentele financiare şi, că ori de câte ori s-a adresat la Primărie să vadă cum este gestionat bugetul centrului, contabila refuză să i le prezinte fără acordul primarului, iar cu acesta e în conflict din cauza că l-a criticat pentru modul în care gestionează banii.

„Într-adevăr nu avem boiler, din care cauză nu funcţionează baia şi maşina de spălat. Un centru ca al nostru nu poate funcţiona fără apă caldă. Centrul a funcţionat în aceşti zece ani graţie donatorilor străini. Echipamentul sportiv, computerele şi altă tehnică pe care le-am cumpărat la început s-au defectat, iar banii destinaţi Centrului, care ajung în primărie, după ce am trecut la balanţa acesteia, nu se ştie cum se cheltuie.

În cele din urmă, au de suferit copiii, mulţi dintre care stau la pat între patru pereţi. Unii copii din familii mai sărace aveau pur şi simplu parte aici de mâncare caldă şi supraveghere”, mai spune şefa Centrului.

Preţuri mai mari

Instituţia dispune de un microbuz oferit de fundaţia „Ianivo” din Olanda, cu care erau transportaţi copiii cu dizabilităţi. În februarie curent, Consiliul local a luat o decizie prin care a redus la jumătate cantitatea de motorină destinată Centrului, iar din luna martie primarul a decis să nu mai livreze motorină centrului. „Totuşi, în bugetul acestuia sunt preconizaţi 65 de mii de lei pentru transport. Ce s-a făcut cu această sumă?”, se întreabă directoarea.

De asemenea, în acte sunt planificaţi 20 de mii de lei pentru energia electrică. Pe moment, cheltuielile pentru energie sunt suportate de Liceul „Olimp” şi, deoarece primăria nu se grăbeşte să achite datoria, administraţia liceului ameninţă Centrul cu evacuarea. Lucrurile nu stau mai bine nici la capitolul aprovizionarea cu produse alimentare, spun angajatele centrului.

Deşi toate instituţiile din sat se aprovizionează cu pâine de la brutăria din Costeşti, la preţul de 2, 75 lei, primăria a contractat o firmă care asigură Centrul cu pâine de la „Franzeluţa” la preţul de 3,19 lei bucata! În timp ce pe piaţă se găsesc mere la preţul de trei-patru lei, Centrul era asigurat cu mere de cea mai proastă calitate la un preţ de 5.50 lei. În 2012, când merele costau 5 lei, la Centru ajungeau mere la un preţ de 9 lei.

Familii la limita sărăciei

Maria Sprânceană are doi copii pe care îi creşte de una singură. Locuieşte în aceeaşi casă cu mama, fratele şi cumnata care mai au trei copii. Maria beneficiază de o indemnizaţie de 300 de lei. Dintre toţi, numai fratele lucrează cu ziua şi mai aduce câte ceva. Copiii n-au mai văzut de mult carne şi dulciuri.

„O singură dată pe an primesc un ajutor de 400 de lei de la asistenţa socială. Cumpărăm hrişcă, orez. Nu am avut bani ca să cumpărăm păsări. Copiii frecventau Centrul, ne venea mai uşor. Acum însă, de când s-a închis, îi hrănim şi noi cu ce avem”, spune femeia. În pofida temperaturii reci, copiii se joacă în curte îmbrăcaţi în haine subţiri şi jerpelite. „În casă e cam strâmt”, explică cealaltă femeie, Nina Botezatu.

O situaţie la fel de grea e şi în familia Rodicăi Bivol. Aceasta are două fete care frecventau Centrul şi mai are un copil mic de un an. Soţul este invalid şi are o pensie de 290 de lei. „Mama lucra cu ziua şi ne mai ajuta, acum însă, iarna, nu ne mai cheamă nimeni. Eu stau cu copilul, una dintre fete se ducea după lecţii la Centru, mezina îl frecventa de dimineaţă până seara”, spune femeia.

A comunicat cu alţi copii

Centrul este frecventat nu doar de copii din familii sărace. Tatiana Levinti are un fiu, Sergiu, în vârstă de 17 ani. Băiatul suferă de paralizie cerebrală. A stat acasă între patru pereţi până la vârsta de şapte ani. Frecventează Centrul de zece ani. „Mă întreabă în toată ziua dacă mergem la şcoală. Acolo îl aşezam în fotoliu. Graţie Centrului, a devenit mai vesel, mai sociabil. Într-o zi, l-am auzit rostind cuvântul „portocală”, unicul cuvânt pe care îl pronunţă clar. Acum, din cauza conflictului dintre primărie şi centru, suntem ca între ciocan şi nicovală”, spune Tatiana.

Totodată, femeia recunoaşte că atâta timp cât a stat cu copilul între patru pereţi, era deprimată şi necăjită. Comunicarea cu alţi părinţi care îşi aduceau copiii la Centru a ajutat-o să-şi înţeleagă mai bine situaţia şi să-i dea noi puteri ca să reziste vitregiei sorţii.

Promisiunea viceprimarului

Solicitat de Jurnal, primarul de Costeşti, Vasile Bortă, a declarat că e în şedinţă şi a închis telefonul. Viceprimarul Tudor Moisei, care a venit la faţa locului, la Centru, a declarat că orice întrebare legată de modul în care sunt cheltuiţi banii Centrului poate fi adresată doar primarului. „Centrul este într-adevăr o instituţie necesară localităţii. Ne vom strădui ca acesta să-şi reia activitatea până la sărbători”, a spus el, după care s-a grăbit să plece.

The following two tabs change content below.