Autoritățile de la Chișinău permit accesul separatiștilor de la Tiraspol la baza de date a R. Moldova, dar îi dă în judecată pe unioniști  

Tinerii din Asociaţia „Unirea – ODIP” riscă să achite o amendă de 40.000 de lei după o acţiune de promovare a Unirii Republicii Moldova cu România, fiind acuzaţi de Centrul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) că ar fi încălcat legea colectând semnături în stradă. Liderul organizaţiei, Vlad Bileţchi, ne-a informat că oamenii care optau pentru unire îşi lăsau numele, numărul de telefon şi email-ul într-un formular ce conţinea antetul organizaţiei pentru a putea fi informaţi despre evenimentele pe care le organizează asociația. Acest fapt a pus în gardă CNPDCP, reprezentanţii căreia s-au arătat îngrijoraţi de modul în care ar putea fi folosite aceste date. 

Amintim însă că sute de oameni trec zilnic Nistrul, iar datele din buletinele cetăţenilor R. Moldova sunt introduse în reţeaua automatizată a aşa-numitelor posturi vamale subordonate autorităţilor separatiste. Nicio autoritate separatistă nu a ajuns însă în vizorul CPDCP ca să nu mai vorbim de penalizare chiar dacă în cazul dat există realmente riscuri.

„Separatiştii răpeau oameni cunoscând datele personale ale acestora”

Dacă pe timpuri, la trecerea de pe un mal pe altul al Nistrului, completai cu pixul un formular în care ţi se cerea să indici datele din buletin, locul naşterii, seria şi numărul din buletin, de ceva timp, la aşa-numitele posturi vamale de la Nistru, prezinţi actul de identitate şi, în clipe numărate, ţi se oferă o fişă migraţională cu toate datele din acesta. Acest fapt denotă că datele despre tine se conţin deja în baza de date a autorităţilor neconstituţionale de la Tiraspol.

Ion Manole, directorul executiv al „Promo Lex”, ne informează că au ridicat de nenumărate ori problema accesului autorităţilor neconstituţionale la datele cu caracter personal ale cetăţenilor din R. Moldova. „Cunoaştem cazuri când miliţieni din stânga Nistrului veneau noaptea şi răpeau persoane din satele de pe malul drept al Nistrului. Este cunoscut cazul de la Verejeni, Floreşti, a existat o tentativă de răpire a unei persoane de la Hânceşti. Un alt caz a fost înregistrat în mun. Chişinău. Până în 2013, această problemă era foarte serioasă, după monitorizarea şi atenţionarea autorităţilor şi a opiniei publice în legătură cu aceste ilegalităţi, procesul a fost stopat. Dar acest fapt arată riscurile legate de cunoaşterea datelor cu caracter personal de către cei de la Tiraspol, care descindeau în localităţi ştiind domiciliul persoanei de care aveau nevoie”, a declarat Manole

Potrivit expertului, un alt exemplu în acest sens este schimbul de date cu caracter personal dintre autorităţile de la Chişinău şi cele de la Tiraspol despre pensionari realizat cu scopul de a evita ca aceştia să primească pensii pe ambele maluri ale Nistrului. „Acţiunile întreprinse de autorităţi se consideră a fi făcute în interesul dialogului politic ce ar trebui să existe cu Tiraspolul. Chişinăul trebuie să exprime bunăvoinţă şi deschidere, pe care trebuie să le arate celor de la OSCE şi altor structuri internaţionale, dar, de fapt, nimeni nu atrage atenţia că  prin accesul la aceste date se încalcă grav drepturile omului şi procedurile legale”, a mai spus Manole.

În timp ce accesul la datele cu caracter personal al autorităţilor neconstituţionale este trecut cu vederea de către autorităţile de la Chişinău, se constată un comportament diferit al acestora faţă de tinerii unionişti. Centrul îi acuză că colectează date cu caracter personal fără a avea autorizaţie. Liderul organizaţiei, Vlad Bileţchi, ne-a informat că în primăvara acestui an a fost organizată o campanie de informare a cetăţenilor despre beneficiile unirii R. Moldova cu România. În acest scop, au instalat un cort cu autorizaţia Primăriei capitalei în centrul Chişinăului.

Liderii organizaţiei îndemnau oamenii care susţin unirea să-şi lase datele de contact, numărul de telefon şi e mail-ul ca să fie informaţi ulterior despre evenimentele pe care le organizează. „Formularele în cauză nici măcar nu aveau rubrica semnături. La începutul foii se specifică faptul că aceste date sunt colectate de asociaţie pentru a  anunţa cetățenii despre acţiunile pe care le organizăm pentru promovarea unirii. Era scris clar şi exista ştampila asociaţiei ca persoana să ştie pentru ce semnează. Doritorii o făceau benevol. Consider că angajaţii CPDCP încearcă să aplice legea în mod abuziv faţă de noi”, a spus Bileţchi.

„Cunoaştem cazuri când miliţieni din stânga Nistrului veneau noaptea şi răpeau persoane din satele de pe malul drept al Nistrului. După monitorizarea şi atenţionarea autorităţilor şi a opiniei publice în legătură cu aceste ilegalităţi, procesul a fost stopat. Dar acest fapt arată riscurile legate de cunoaşterea datelor cu caracter personal de către cei de la Tiraspol”, a declarat Ion Manole.

Aceeaşi situaţie, o altă abordare

Tinerii de la ODIP încearcă să demonstreze că angajaţii instituţiei recurg la standarde duble, prezentând ca exemplu răspunsul instituţiei într-un alt caz, şi anume al colectării de către PAS a contestaţiilor cetăţenilor care nu au putut vota la alegerile din 13 noiembrie 2016. Atunci, la sesizarea blogger-ului Corneliu Gandrabur de a verifica legalitatea colectării datelor cu caracter personal consemnate în contestaţii, şefa de direcţie a Centrului pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Victoria Muntean, a răspuns: „Potrivit prevederilor art. 9 al Legii privind protecţia datelor cu caracter personal, prelucrarea numărului de identificare de stat (IDNP) al persoanei fizice, a amprentelor digitale sau a altor date cu caracter personal poate fi efectuată în cazul în care subiectul datelor cu caracter personal şi-a dat consimţământul”.

„În acuzaţia Centrului faţă de noi se menționează că ştiu că a existat consimţământul oamenilor care şi-au scris numele şi datele de contact pe foile noastre, dar trebuia să anunţăm Centrul că dorim să colectăm aceste date, precum şi despre modul cum le vom păstra şi ce se va întâmpla cu ele. Acest fapt însă este o imixtiune în activitatea organizaţiei”, mai spune Bileţchi.

La rândul său, avocatul Asociaţiei „Unirea-ODIP”, Vlad Vlaicu, ne spune că CNPDCP nu a prezentat nicio dovadă că tinerii ar fi colectat şi prelucrat date cu caracter personal. „Răspunsul oferit dlui Gandrabur e valabil şi în cazul nostru. Altfel orice tranzacţie dintre două sau mai multe persoane, însoţite de semnături, date din buletin, ar trebui să fie însoţită de autorizaţia CNPDCP,  unde cetăţenii ar trebui să solicite să fie înregistraţi ca subiecţi care pot prelucra date cu caracter personal, fapt inimaginabil”, a mai spus avocatul.

The following two tabs change content below.