Autonomie cu mai puţini studenţi şi profesori


Intenţia Ministerului Educaţiei de a face universităţile mai competitive ar putea provoca fuzionarea unor instituţii de învăţământ şi dispariţia altora

Autonomia financiară pentru instituţiile de învăţământ superior este susţinută de către rectorii universităţilor. Aceştia susţin însă că autonomia acordată este una restrictivă. Intenţia Ministerului Educaţiei (ME) de a face universităţile mai competitive poate duce la fuzionarea unor instituţii de învăţământ şi la dispariţia altora.

Începând cu 1 septembrie 2013, instituţiile de învăţământ din Republica Moldova urmează să se bucure de independenţă financiară deplină. Noul sistem va da posibilitate instituțiilor de învățământ superior să gestioneze resursele financiare proprii în mod autonom, în paralel cu sursele alocate din bugetul de stat pentru comanda de stat de pregătire a specialiștilor, conform cerințelor pieții muncii.

Simulare

Loretta Hadrabura, viceministra Educaţiei, a menţionat că autonomia financiară va fi implementată în câteva etape. „Timp de doi ani se va simula formula de alocare a mijloacelor per student conform unor coeficienți de echivalare pe forme de învățământ, niveluri și domenii de formare profesională. De exemplu, pentru viitorii actori, muzicieni se cheltuie mai mulţi bani pentru întreţinere, în timp ce pentru profesiile pedagogice, mai puţin. Acum, pentru fiecare student, indiferent de facultatea în care învaţă, statul cheltuie în medie anual câte 15600 de lei”, a comunicat oficialul. Universităţile vor fi monitorizate de două structuri obligatorii: un consiliu format din experţi din afara mediului academic şi o comisia de etică.

Autonomie cu restricţii

„Deşi se spune că este autonomie completă, la unele componente nu este chiar aşa. Astăzi, de exemplu, dacă vrem să închidem o facultate, cerem autorizaţia ME. În SUA nu există o asemenea structură ca ME. Proiectul de autonomie este o copie a celui american, dar trebuie ajustat la condiţiile RM”, a declarat pentru JURNAL, Nicolae Chicuş, rectorul Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”.

„Doi ani în urmă, când au început discuţiile reale despre autonomia universitară, au fost propuse trei tipuri de autonomie: mai largă decât avem noi astăzi, lărgită şi deplină. S-a ales cea lărgită”, explică Chicuş.

Alegerea băncilor

Acesta susţine că cea mai mare provocare va fi alegerea băncilor în care să depună banii. „Până acum, sursele financiare erau depuse la Trezoreria de Stat şi statul era responsabil în cazul unei crize economice. În momentul în care se întâmplă ceva cu o bancă, statul nu mai răspunde, ci universitatea”, explică acesta.

În acelaşi timp, Chicuş spune că până se va discuta despre mărirea taxelor de studii, statul trebuie să elaboreze metodologia calculării cheltuielilor. După aceasta, senatul instituţiei va stabili o nouă taxă. „Instituţia va decide cum să acţioneze în continuare: să menţină taxele la nivel acceptabil, pentru a creşte studenţi care să asigure necesităţile societăţii sau va rămâne cu mai puţini”, susţine rectorul.

Mai puţini profesori universitari

Primii doi ani, situaţia va rămâne neschimbată la capitolul cadrelor didactice. În momentul în care vor fi repartizaţi banii per student, vor fi introduşi şi anumiţi coeficienţi, în funcţie de numărul de studenţi în universitate, situaţia s-ar putea schimba. „Vom comasa unele grupe în care învaţă şapte persoane, pentru că nu vom avea bani să le întreţinem. Asta va însemna şi demiterea unor profesori universitari”, spune cu regret acesta.

Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), susţine, la rândul său, că autogestiunea financiară va uşura cu mult procesul de repartizare a banilor. „Până acum întâmpinam dificultăţi mari. Banii instituţiei de învăţământ, indiferent de sursele de provenienţă, erau consideraţi bani publici. Erau gestionaţi prin intermediul Trezoreriei de Stat, a Ministerului Finanţelor”, spune rectorul.

Taxe de două ori mai mari?

„Mărimea taxelor depinde de cheltuielile pe care le suportă universităţile. Dacă ar fi ca noi să percepem astăzi de la studenţi taxe la nivelul la care cheltuim, atunci ar trebui să le majorăm de două ori”, susţine rectorul ASEM.

Pe de altă parte, Belostecinic susţine că se observă deja o scădere a numărului de studenţi. „Ca să ne menţinem pe linia de plutire şi să fim atractivi nu doar pentru studenţii moldoveni, trebuie să le permitem instituţiilor de învăţământ să facă ceea ce pot în condiţii de concurenţă, să supravieţuiască cele mai bune, să-şi asume riscuri, să investească cum găsesc de cuviinţă etc.”, explică acesta.

Concurenţă la nivel internaţional

„Ne dorim studii de calitate, profesori instruiţi, condiţii bune de trai pentru studenţi, cămine reparate şi bine dotate. Toate acestea fie le oferă statul, fie le achită beneficiarii noştri, fie firmele private. Un număr mare de studenţi beneficiază de burse oferite de agenţi economici. Am vrea să ajungem la situaţia în care agenţii economici vor conştientiza că, odată cu susţinerea oferită universităţilor, vor putea beneficia de cadre calificate”, spune Belostecinic.

Marina LIŢA

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)