Author Archive
Din fericire, de ceva vreme a devenit un lucru oarecum firesc să întâlnești la Chișinău, alături de scriitorii de la noi, tot mai mulți scriitori din dreapta Prutului.
La ora actuală, Victor Hristov este cu siguranță unul dintre cei mai originali pictori peisagiști de la noi și, poate, din spațiul est-european.
Duminica trecută s-a încheiat cea de-a XIII-a ediție a expoziției-concurs de artă contemporană „Noi: tineretul creator”, organizatori fiind Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova și Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”.
Simpla curiozitate de a vizita un Salon de Grafică la Chișinău se poate transforma treptat într-o firească retragere în alt spațiu decât cel dominat de agresivitatea panourilor publicitare.
Dau și eu un click, de, ca tot omul cu clickuri, deschid Wikipedia și citesc despre marele pictor Igor Vieru. Ni se spune că s-a născut pe 23 decembrie 1923 în România și că a decedat în 1988 nicăieri în altă parte decât în Republica Moldova, „aparținând generației de mijloc ai pictorilor moldoveni care punea bazele unor tendințe noi, moderne în pictura moldovenească” ș.a.m.d.
Cezara Kolesnik a absolvit Colegiul de Artă „A. Plămădeală” din Chișinău, a studiat artele plastice la Sorbona și a rămas să facă pictură la Paris.
Nu-l căutați pe Facebook, nu-l căutați pe rețelele de socializare, pe Google, e-mail, iPhone, smartphone și ce-o mai fi pe capul bietului om. Orice comunicare cu dumnealui e posibilă doar în direct.
Iurie Platon este artistul plastic despre care în ultima vreme s-a vorbit mai mult decât despre oricare altul din colegii săi.
Ceea ce s-a întâmplat joia trecută în spațiul Librăriei din Centru a Editurii Cartier a fost ceva rar pentru lumea iubitoare de poezie din Chișinău.
Dacă tot stăm cu ochii pe acest tablou, să facem precizările de rigoare. E pictat în 1976 de către Valentina Rusu-Ciobanu.
Anul 1976. Chișinău, RSSM. În artele plastice realismul socialist e la fel de înfloritor ca peste tot în jur.
Să ne bucurăm de bucuria Domnului în faţa sufletului său ajuns acum luminos în ceruri Sâmbăta trecută, la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dumitru” din Chisinău părintele Pavel Borşevschi, în stilul domniei sale înnobilat de-o exprimare simplă-/n inimă pătrunzătoare, ne-a amintit celor adunaţi întru pomenirea mult regretatului poet Dumitru Matcovschi ceva ce n-ar trebui să uităm…
A venit toamna… O toamnă cumplită. După Aureliu Busuioc, a fost chemat în ceruri şi Glebus Sainciuc. Omul oraşului Chişinău, cel mai distinct cetăţean al Chişinăului, un mare artist al acestui oraş. Odată cu plecarea Sa începe să apună o întreagă epocă a Basarabiei şi a Chişinăului. Mai mult decât atât, ne-am pomenit, deodată, fără…
Cine oare nu-şi doreşte să se întoarcă în copilărie? Toţi ne dorim! Păi, să ne întoarcem! Să revenim la clipele când am început a răsfoi (mai întâi pentru a vedea desenele, cum e şi firesc în clocotul copilăriei flămânde de imagini), apoi a citi „Isprăvile lui Guguţă”.
Pe 1 mai, poetul Ion Vatamanu ar fi împlinit 75 de ani. E luna în care avem nevoie, şi cu atât mai mult în acest an, de prezenţa Sa fizică printre noi. A fost unul dintre înflăcăraţii luptători pentru recunoaşterea simbolurilor naţionale, iar curajul şi demnitatea cu care a pledat pentru oficializarea acestora trebuie să…
I-a fost lumină în minele de cărbuni din Kazahstan „Acestea sunt cele mai fericite zile pe care le trăiesc pe acest pământ!”, a mărturisit duminică Simion Plămădeală în faţa consătenilor din Grinăuţi, Râşcani. Şi când te gândeşti că aceste emoţii au venit la capătul întunericului ce s-a lungit pe parcursul a cincizeci de ani în…
După atâtea lecturi pe net şi prin ziare, uneori şi prin cărţi, ia să vedem ce mai scrie pe garduri. Vara trecută am fotografiat într-un sat de prin părţile Sorocii un anunţ copiat la xerox cu următorul conţinut… De fapt, mai întâi ţin să precizez că Vitoria Lipan, celebru „detectiv particular” din proza lui Mihail…
Aceste rânduri le scriu, fireşte, la calculator. Calculatorul pare să fie una din emisferele creierului meu care gândeşte mult mai bine în aer liber decât în spaţiul îngust ce mi-i dat să-l port pe umeri. Şi, de fapt, nu capul meu propulsează gândurile în spaţiul virtual, ci emisfera cu cercumvoluţiuni electronice de pe birou le…
Probabil acela era ultimul petic de zăpadă care se mai împotrivea desprimăvărării. Săptămâna trecută păşeam pe zăpada aceea cu sentimentul că şi albul curat devine obositor. A rămas acolo, sus, pe partea dinspre nord a unui vârf de deal, la cota de 410 metri deasupra nivelului mării. De acolo se vedeau locurile împădurite unde izvorăşte…
Un anumit concurs de împrejurări m-a obligat să revin la volumele de versuri mai recente ale poeţilor de la noi pentru a căuta ceva ce n-am mai căutat în mod special încă din adolescenţă.
Ceea ce, anul trecut, în plină campanie electorală, trezea doar bănuieli, acum devine certitudine. Anumite acţiuni pe care atunci le credeam drept trucuri electorale de moment, acum se dovedesc a fi componente ale unei strategii de lungă durată.
Să revenim la „Literatura şi arta” din 20 ianuarie a.c. şi la articolul „Uniunea Scriitorilor – în declin”. Însuşi titlul dă startul plonjării în neadevăr, sugerând că, vezi Doamne, odată cu alegerea noii conduceri a USM, mişcarea ascendentă şi înfloritoare, brusc, o ia razna la vale. Adevărul e că un declin mai clar decât cel…
Mulţi ne îndeamnă să n-o luăm în serios pe Nina Josu când vorbeşte în numărul din 20 ianuarie 2011 al revistei „Literatura şi arta” despre existenţa unui grup de scriitori infractori. „N-o ştiţi pe Nina?”, ni se spune liniştitor. „Mai fabulează şi ea!
Intraţi în orice magazin alimentar din orice sat de la noi şi veţi avea ciudata senzaţie că vă aflaţi într-un hutor din Ucraina. Nu-ţi foloseşte la nimic nici faptul că preţurile sunt indicate în lei. Multicolorele vitrine te ademenesc ştrengăreşte ca pe un cetăţean dintr-un hutor, ca pe unul cu moţ pe creştet. Toate ingredientele…

Din fericire, de ceva vreme a devenit un lucru oarecum firesc să întâlnești la Chișinău, alături de scriitorii de la noi, tot mai mulți scriitori din dreapta Prutului.

La ora actuală, Victor Hristov este cu siguranță unul dintre cei mai originali pictori peisagiști de la noi și, poate, din spațiul est-european.

Duminica trecută s-a încheiat cea de-a XIII-a ediție a expoziției-concurs de artă contemporană „Noi: tineretul creator”, organizatori fiind Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova și Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”.

Simpla curiozitate de a vizita un Salon de Grafică la Chișinău se poate transforma treptat într-o firească retragere în alt spațiu decât cel dominat de agresivitatea panourilor publicitare.

Dau și eu un click, de, ca tot omul cu clickuri, deschid Wikipedia și citesc despre marele pictor Igor Vieru. Ni se spune că s-a născut pe 23 decembrie 1923 în România și că a decedat în 1988 nicăieri în altă parte decât în Republica Moldova, „aparținând generației de mijloc ai pictorilor moldoveni care punea bazele unor tendințe noi, moderne în pictura moldovenească” ș.a.m.d.

Cezara Kolesnik a absolvit Colegiul de Artă „A. Plămădeală” din Chișinău, a studiat artele plastice la Sorbona și a rămas să facă pictură la Paris.

Nu-l căutați pe Facebook, nu-l căutați pe rețelele de socializare, pe Google, e-mail, iPhone, smartphone și ce-o mai fi pe capul bietului om. Orice comunicare cu dumnealui e posibilă doar în direct.

Iurie Platon este artistul plastic despre care în ultima vreme s-a vorbit mai mult decât despre oricare altul din colegii săi.

Ceea ce s-a întâmplat joia trecută în spațiul Librăriei din Centru a Editurii Cartier a fost ceva rar pentru lumea iubitoare de poezie din Chișinău.

Dacă tot stăm cu ochii pe acest tablou, să facem precizările de rigoare. E pictat în 1976 de către Valentina Rusu-Ciobanu.

Anul 1976. Chișinău, RSSM. În artele plastice realismul socialist e la fel de înfloritor ca peste tot în jur.

Să ne bucurăm de bucuria Domnului în faţa sufletului său ajuns acum luminos în ceruri Sâmbăta trecută, la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dumitru” din Chisinău părintele Pavel Borşevschi, în stilul domniei sale înnobilat de-o exprimare simplă-/n inimă pătrunzătoare, ne-a amintit celor adunaţi întru pomenirea mult regretatului poet Dumitru Matcovschi ceva ce n-ar trebui să uităm…

A venit toamna… O toamnă cumplită. După Aureliu Busuioc, a fost chemat în ceruri şi Glebus Sainciuc. Omul oraşului Chişinău, cel mai distinct cetăţean al Chişinăului, un mare artist al acestui oraş. Odată cu plecarea Sa începe să apună o întreagă epocă a Basarabiei şi a Chişinăului. Mai mult decât atât, ne-am pomenit, deodată, fără…

Cine oare nu-şi doreşte să se întoarcă în copilărie? Toţi ne dorim! Păi, să ne întoarcem! Să revenim la clipele când am început a răsfoi (mai întâi pentru a vedea desenele, cum e şi firesc în clocotul copilăriei flămânde de imagini), apoi a citi „Isprăvile lui Guguţă”.

Pe 1 mai, poetul Ion Vatamanu ar fi împlinit 75 de ani. E luna în care avem nevoie, şi cu atât mai mult în acest an, de prezenţa Sa fizică printre noi. A fost unul dintre înflăcăraţii luptători pentru recunoaşterea simbolurilor naţionale, iar curajul şi demnitatea cu care a pledat pentru oficializarea acestora trebuie să…

I-a fost lumină în minele de cărbuni din Kazahstan „Acestea sunt cele mai fericite zile pe care le trăiesc pe acest pământ!”, a mărturisit duminică Simion Plămădeală în faţa consătenilor din Grinăuţi, Râşcani. Şi când te gândeşti că aceste emoţii au venit la capătul întunericului ce s-a lungit pe parcursul a cincizeci de ani în…
După atâtea lecturi pe net şi prin ziare, uneori şi prin cărţi, ia să vedem ce mai scrie pe garduri. Vara trecută am fotografiat într-un sat de prin părţile Sorocii un anunţ copiat la xerox cu următorul conţinut… De fapt, mai întâi ţin să precizez că Vitoria Lipan, celebru „detectiv particular” din proza lui Mihail…

Aceste rânduri le scriu, fireşte, la calculator. Calculatorul pare să fie una din emisferele creierului meu care gândeşte mult mai bine în aer liber decât în spaţiul îngust ce mi-i dat să-l port pe umeri. Şi, de fapt, nu capul meu propulsează gândurile în spaţiul virtual, ci emisfera cu cercumvoluţiuni electronice de pe birou le…

Probabil acela era ultimul petic de zăpadă care se mai împotrivea desprimăvărării. Săptămâna trecută păşeam pe zăpada aceea cu sentimentul că şi albul curat devine obositor. A rămas acolo, sus, pe partea dinspre nord a unui vârf de deal, la cota de 410 metri deasupra nivelului mării. De acolo se vedeau locurile împădurite unde izvorăşte…
Un anumit concurs de împrejurări m-a obligat să revin la volumele de versuri mai recente ale poeţilor de la noi pentru a căuta ceva ce n-am mai căutat în mod special încă din adolescenţă.
Ceea ce, anul trecut, în plină campanie electorală, trezea doar bănuieli, acum devine certitudine. Anumite acţiuni pe care atunci le credeam drept trucuri electorale de moment, acum se dovedesc a fi componente ale unei strategii de lungă durată.
Să revenim la „Literatura şi arta” din 20 ianuarie a.c. şi la articolul „Uniunea Scriitorilor – în declin”. Însuşi titlul dă startul plonjării în neadevăr, sugerând că, vezi Doamne, odată cu alegerea noii conduceri a USM, mişcarea ascendentă şi înfloritoare, brusc, o ia razna la vale. Adevărul e că un declin mai clar decât cel…
Mulţi ne îndeamnă să n-o luăm în serios pe Nina Josu când vorbeşte în numărul din 20 ianuarie 2011 al revistei „Literatura şi arta” despre existenţa unui grup de scriitori infractori. „N-o ştiţi pe Nina?”, ni se spune liniştitor. „Mai fabulează şi ea!
Intraţi în orice magazin alimentar din orice sat de la noi şi veţi avea ciudata senzaţie că vă aflaţi într-un hutor din Ucraina. Nu-ţi foloseşte la nimic nici faptul că preţurile sunt indicate în lei. Multicolorele vitrine te ademenesc ştrengăreşte ca pe un cetăţean dintr-un hutor, ca pe unul cu moţ pe creştet. Toate ingredientele…