Au transformat clădirea fostului KGB în muzeu al genocidului

Tot lituanienii sunt primii care au făcut cercetări şi au adus la cunoştinţa populaţiei adevărul despre genocidul sovietic, a relevat pentru JURNAL de Chişinău directoarea Centrului din Vilnius de Cercetări ale Genocidului și Rezistenței Poporului Lituanian, Terese Birute Barauskaite. Istoricul Virgil Bârlădeanu este convins că lituanienii sunt un exemplu pentru noi în acest sens: „Au avut demnitate și o atitudine fermă față de trecutul și regimul totalitar-comunist pe care au manifestat-o de la bun început”.

terese-birute-barauskaite

Terese Birute Barauskaite, directoarea Centrului de Cercetări ale Genocidului şi Rezistenţei Poporului Lituanian din Vilnius

În cadrul unei conferinţe ştiinţifico-practice internaţionale „Memoria ca patrimoniu cultural în Lituania şi Republica Moldova”, un grup de istorici din Republica Moldova şi reprezentanţii Centrului de Cercetări ale Genocidului și Rezistenței Poporului Lituanian, din Vilnius, Lituania, s-au întâlnit la Chişinău pentru a face un schimb de experiență privind cercetarea şi valorificarea memoriei victimelor regimurilor totalitare şi ocupaţiei sovietice.

Istoricul Virgil Bârlădeanu a remarcat pentru JURNAL de Chişinău că „suntem interesați de acest schimb de experiență în ideea că colegii noştri au deja un bagaj vast în domeniul respectiv, efectuând cercetările în modul cel mai serios, direct în arhive, anume studiindu-se arhivele KGB-ului, ministerului de interne, procuraturii, chiar din primii ani de independență a Lituaniei. De aici încolo s-au creat niște precedente și există o experiență importantă cum trebuie abordat trecutul, cum trebuie interpretate victimele, ce atitudine trebuie să aibă statul față de trecutul acesta. Şi statul lituanian a înțeles că, de fapt, comemorările și cinstirea victimelor acestui regim este o necesitate ce trebuie promovată şi menținută la nivel de stat”.

Expoziţiile genocidului

Referindu-se la practicile pe care le-ar putea prelua istoricii din Republica Moldova de la cei din Lituania, Virgil Bârlădeanu a spus că, pe parcursul anului viitor, va avea loc o serie de expoziții muzeistice la Chişinău. Prima expoziție va veni din Vilnius la Chișinău în perioada comemorării deportărilor, în lunile iunie și iulie, și va fi expusă la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Şi viceversa – o expoziţie de la Chişinău va fi organizată la Vilnius, în Muzeul Victimelor Genocidului și Rezistenței Poporului Lituanian. „Prin aceste expoziții va fi scoasă la suprafață o pagină de istorie a trecutului totalitar”, a subliniat Virgil Bârlădeanu.

Istoricul crede că statul R. Moldova nu trebuie să aibă doar o atitudine de comemorare privind trecutul totalitar, dar s-o facă sistematic, și nu numai prin instalarea monumentelor, dar să se depună eforturi de valorificare a acestui trecut, ca patrimoniu, ca experiență ce ne vorbește despre ceva. „Pentru că n-am înțeles niște lucruri, din când în când, mai facem câte-un pas înapoi. Unii sunt nostalgici după perioada sovietică, neștiind cum a fost și care este adevărul”, conchide omul de ştiinţă.

Programe educaţionale despre represiunile regimului comunist în şcolile din Lituania

poster_conf-2-3-decembrie

Prezentă la conferinţă, directoarea Centrului de Cercetări ale Genocidului și Rezistenței Poporului Lituanian din Vilnius, Terese Birute Barauskaite, a spus că timp de 25 de ani lucrează la descoperirea istoriei regimurilor nazist şi comunist, care sunt o bucăţică dintr-un munte mare. „Aceste regimuri ne-au adus nouă, lituanienilor, multă durere şi suferinţă. Istoriile noastre au în acest sens multe în comun. Noi am început mai devreme să cercetăm urmările regimurilor, de aceea putem fi pentru colegii din Republica Moldova şi în calitate de consultanţi în unele probleme”.

Potrivit ei, în şcolile din Lituania elevii află despre represiunile regimului comunist. „Noi avem un program educativ vast, care este unul facultativ. El ajută profesorii să-i iniţieze pe copii despre deportări şi elevii se familiarizează cu o informaţie vastă, profundă. În fiecare an organizăm seminare pentru profesori. Ne dorim ca copiii să trieze de sine stătător informaţia primită la cursurile noastre, formându-şi opinii despre tot ce s-a întâmplat”.

De asemenea, istoricul Anatol Petrencu a remarcat că de la lituanieni am putea prelua exemplul instalării unor plăci comemorative în gările de unde au fost deportați basarabenii. „Noi nu avem un complex memorial al victimelor regimului. Lituanenii au transformat clădirea fostului KGB în muzeu. Noi n-am avut curajul să pichetăm KGB-ul. Am putea prelua de la ei şi programe de educație, în cadrul cărora să vorbim despre foametea organizată,  deportări și despre impactul lor asupra psihologiei poporului nostru. Lucruri neîntâmplătoare, ce se datorează politicii de anihilare a elitei economice şi politice. Noi nu avem așa oameni azi. Cei erudiți şi competenți au fost anihilați. Programe educaționale ar trebui nu doar în școli, dar și pentru populația matură, realizate prin intermediul mass-mediei. Generațiile tinere trebuie să cunoască istoria pentru că unele momente din istorie se repetă”.

Evenimentul a fost organizat în cadrul programului de stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSSM din perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.