Au picat testul imparţialităţii

Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător , instrument de lobby pentru interesele unora, şi nu un mecanism care să contribuie la dezvoltarea social-economică

Deşi a fost planificată cu o săptămână înainte, şedinţa Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător nu a avut loc din lipsă de cvorum. Doar patru membri din 22 au fost prezenţi în sala de şedinţe a Ministerului Economiei, ceilalţi absentând nemotivat, cu excepţia unei singure persoane, care şi-a anunţat indisponibilitatea de a participa la şedinţă. Am încercat să aflăm care este cauza unei atare situaţii, despre care secretarul Grupului, dna Ludmila Ţîmbaliuc, ne-a spus că este „fără precedent în experienţa sa de până acum”.

Decizia despre suspendarea şedinţei i-a lăsat descumpăniţi pe toţi cei care veniseră în calitate de invitaţi pentru a participa la dezbaterile ce urmau să aibă loc pe marginea celor şase subiecte înregistrate pe ordinea de zi. Printre acestea, examinarea repetată a Analizei preliminare a impactului de reglementare efectuată asupra necesității modificării și completării unor acte legislative (legislaţia privind tutunul), document elaborat de Ministerul Sănătății. În opinia persoanelor care s-au pronunţat, anume acest subiect s-a dovedit a fi piatra de încercare sau testul de imparţialitate pe care membrii Grupului respectiv nu l-au trecut.

Unde dai şi unde crapă…

Componenţa nominală a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1429 din 16.12.2008 şi numără în total 22 de membri (reprezentanţi ai sectorului public, ai Confederaţiei Naţionale a Patronatului şi ai Camerei de Comerţ şi Industrie /sectorului privat).

Printre atribuţiile Grupului de lucru se numără examinarea şi avizarea actelor de analiză a impactului de reglementare referitor la necesitatea elaborării proiectelor de acte legislative şi normative, precum şi a proiectelor de acte legislative şi normative, care au impact asupra activităţii de întreprinzător. Până aici totul e cât se poate de clar. Confuzia apare la examinarea mai îndeaproape a activităţii acestui Grup intersectorial.

Astfel, chiar dacă, „pe foaie”, Grupul de lucru reprezintă o platformă de discuţii, în cadrul cărora membrii trebuie „să vină cu recomandări pentru autorităţile administraţiei publice abilitate cu funcţii de reglementare a activităţii de întreprinzător privind elaborarea şi modificarea actelor legislative şi normative”, gurile rele vorbesc că, de facto, acesta reprezintă un filtru care blochează perfecţionarea/ optimizarea şi aprobarea documentelor cu caracter normativ propuse spre examinare. Or, există opinii potrivit cărora acest Grup dă aviz pozitiv doar documentelor care sunt cu „indicaţii de sus” ori de la cei „cu punga plină”. Adică acest Grup de lucru este folosit ca instrument pentru lobby-ul intereselor de cartel ale celor ce-şi doresc stăpânirea unor poziţii dominante în mediul de afaceri, precum şi pentru cei care preferă banii chiar dacă afacerile lor au un impact negativ asupra mediului ambiant, sănătăţii şi aprofundării sărăciei populaţiei.

De această părere sunt susţinătorii Analizei Impactului de Reglementare (AIR) a noului proiect de lege cu privire la controlul tutunului, care este respins deja a patra oară, scos de pe ordinea de zi, amânat şi desconsiderat de membrii Grupului, la mijloc fiind conflictul de interese al unor membri, precum reprezentantul Camerei Americane de Comerţ (AmCham), organizație ce promovează interesele celor mai mari producători de tutun din lume (British American Tobacco, Imperial Tobacco, Japan Tobacco International, Philip Morris).

În lipsa probelor necesare pentru argumentarea unei asemenea afirmaţii, la această concluzie am ajuns prin procedeul deducţiei. Or, cum am putea explica altfel refuzul celor 18 membri (reprezentanţi ai unor instituţii publice şi ai celor din mediul de afaceri) de a participa la şedinţa Grupului, care au responsabilitatea de a contribui la îmbunătăţirea cadrului legal în ţara noastră şi de a propune Guvernului spre avizare şi aprobare nişte documente care să reflecte obiectivele asumate inclusiv în cadrul Programului de activitate al Guvernului pentru anii 2013-2014? Unul din obiectivele acestui Program este „aprobarea legislaţiei în domeniul controlului tutunului în conformitate cu prevederile Convenţiei-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului”.

Chiar dacă, „pe foaie”, Grupul de lucru reprezintă o platformă de discuţii, în cadrul cărora membrii trebuie „să vină cu recomandări pentru autorităţile administraţiei publice abilitate cu funcţii de reglementare a activităţii de întreprinzător privind elaborarea şi modificarea actelor legislative şi normative”, gurile rele vorbesc că, de facto, acesta reprezintă un filtru care blochează perfecţionarea/ optimizarea şi aprobarea documentelor cu caracter normativ propuse spre examinare. Or, există opinii potrivit cărora acest Grup dă aviz pozitiv doar documentelor care sunt cu „indicaţii de sus” ori de la cei „cu punga plină”.

În loc de concluzii sau Strict conform Regulamentului

1. „Şedinţele Grupului de lucru sunt publice. Orice limitare a accesului la şedinţele Grupului de lucru este interzisă”.

2. „Membrii Grupului de lucru sunt obligaţi să participe la şedinţe. Lucru care nu a fost realizat la şedinţa trecută, ceea ce a trezit nemulţumiri din partea celor care şi-au rezervat timp să participe la şedinţa anunţată pentru a discuta alte cinci subiecte planificate în afara AIR-ului privind tutunul.

3. „Durata mandatului membrului Grupului de lucru nu este limitată în timp”. Poate din această cauză membrii Grupului sunt atemporali şi îşi permit să amâne, să respingă, să nu se prezinte la şedinţe şi să nu ia nici o decizie, în loc să propună soluţii clare de optimizare a documentelor înaintate spre examinare, pentru a servi scopului pentru care a fost creat acest Grup.

ÎNTREBAREA ÎNTREBĂRILOR: Cui serveşte acest Grup de lucru şi cine urmăreşte justeţea deciziilor care sunt luate de membrii acestuia? A evaluat cineva până acum ce impact a produs acest Grup de lucru asupra creării unui mediu favorabil de afaceri şi a climatului investiţional care să asigure dezvoltarea social-economică a ţării?

Un raport recent al Băncii Mondiale “Moldova: priorităţi de politici pentru dezvoltarea sectorului privat” arată că economia Moldovei este caracterizează printr-o concentrare mare a firmelor în unele industrii şi de cazuri de abuz de poziţie dominantă, profituri monopoliste, coluziune şi alte acorduri orizontale şi de cartel.

Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător este rodul Legii nr. 235 din 20.07.2006 „Cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător”, care a fost promovată insistent de Valeriu Lazăr, ministrul Economiei şi Comerţului în anii 2005-2006, care a revenit la cârma acestui minister în anul 2009.

Bogdan CIOBANU

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău