Au degerat din cauza alcoolului

AVERTIZARE// Un pahar de tărie în plus se poate solda cu amputarea extremităţilor. Tot mai multe persoane aflate în stare de ebrietate ajung la Spitalul de Urgenţă cu simptome de degerare şi hipotermie. Majoritatea dintre acestea sunt persoane fără adăpost.

Tamara nu a simţit cum frigul i-a degerat mâinile şi picioarele. Femeia a vrut să-şi înece durerea sufletească în băutura spirtoasă, însă a ajuns să zacă la o margine de drum cu mâinile şi picioarele îngheţate, lovită de un automobil. Incidentul a avut loc într-o noapte geroasă a lunii decembrie.

„Bătrâna era într-o stare de ebrietate avansată şi nu a simţit cum gerul i-a degerat membrele. În urma accidentului, a fost dusă la Spitalul de Urgenţă unde medicii i-au amputat degetele de la picioare şi i-au operat genunchiul. Astăzi Tamara D. este  găzduită la noi în centru. Îi pregătim toate actele necesare pentru a o transfera într-un azil pentru bătrâni din Durleşti. Ea are 64 de ani, iar unicul ei fiu este în detenţie. Mai are de stat încă vreo opt ani după gratii”, a relatat Marcela Diţa, specialist pe probleme sociale în cadrul Centrului de găzduire și orientare pentru persoanele fără domiciliu stabil din Chișinău.

În noaptea de 11 ianuarie 2011, centrul a găzduit 80 de boschetari, deşi capacitatea acestuia este de 70 de persoane. „Am deschis o cameră anexă şi am instalat, pentru toţi cei care nu au avut loc, paturi pliante. În fiecare an, în lunile ianuarie şi februarie, numărul beneficiarilor trece peste limită. Mulţi din cei care ajung la noi sunt cu tălpile şi palmele amputate de pe urma degerării, dar sunt şi cu picioarele şi mâinile tăiate”, ne-a spus Marcela Diţa. Amintim că aproximativ în aceeaşi perioadă a anului 2010 la Centrul de găzduire a fost adus un bărbat de 57 de ani cu extremităţile amputate. Iar în ziua următoare a solicitat adăpost o doamnă în vârstă de 50 de ani căreia, în 2009, tot din cauza gerului, i-au fost tăiate mâinile şi picioarele.
„Bineînţeles că era alcoolică. La fel ca majoritatea celor care ajung la centrul nostru”, a conchis specialistul pe probleme sociale.

Categoriile de risc

În trecut, a lucrat soră medicală, însă după moartea soţului în 1992 Tamara a abandonat serviciul şi a început să bea. Rudele au alungat-o din casa părintească din Durleşti şi femeia disperată a venit în Chişinău. Aici s-a angajat măturătoare la un bloc locativ şi, din motivul că nu avea unde sta, administraţia i-a oferit o încăpere de la subsolul casei. În singurătate, între pereţii reci şi mucegăiţi, Tamara îşi împărtăşea necazurile sufleteşti doar sticlei cu băutură alcoolică pe care dădea ultimii bani din buzunarul hainei ei ponosite de timp. Într-un final, a ajuns sub roţile unui automobil.

Potrivit serviciului de presă al Spitalului de Urgenţă, de  la 1 decembrie 2010 şi până în prezent, au fost înregistrate 25 de cazuri de hipotermie şi 3 cazuri de degerături. „Numărul este mult mai mic decât iarna trecută. Temperaturile sunt mai ridicate”, a spus pentru JURNAL, Petru Craveţ, purtător de cuvânt al Spitalului de Urgenţă. Medicii avertizează că în categoria de risc de a suferi degerături şi hipotermie sunt copiii mici, bătrânii, angajaţii care muncesc în stradă, consumatorii de droguri şi îndeosebi oamenii fără adăpost care fac exces de alcool. Potrivit statisticilor neoficiale, în Republica Moldova sunt peste 5.000 de oameni fără un loc de trai.

Simptomele degerăturilor

De la amorţeli, senzaţia de rece, furnicături în zona afectată, dureri, arsuri, transpiraţie excesivă până la roşeaţă intensă şi cangrenă, simptomele degerăturii variază în funcţie de gradul acesteia. Cea mai gravă este degerătura de gradul trei care se manifestă prin apariţia unei coloraţii albăstrui-negricioase, întărită, uscată, lipsită de sensibilitate. Dacă nu este tratată la timp, zona se poate detaşa după o perioadă.

Primul ajutor în cazul degerăturii

În cazul degerăturilor superficiale, cea mai bună metodă este să acoperi zonele afectate cu mâinile încălzite ale altei persoane. Degerărurile mai grave trebuie încălzite cu apă călduţă care stimulează circulaţia sângelui la nivelul ţesuturilor. Fiţi atenţi, apa nu trebuie să fie fierbinte. De asemenea, membrele degerate pot fi fricţionate uşor cu alcool sau pot fi aplicate comprese călduţe pe zonele degerate.

Îngrijorat de soarta boschetarilor, primarul general de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a cerut de la angajaţii poliției rutiere să-i ducă, până şi cu forţa dacă e nevoie, la Centrul de găzduire. „Numai să nu rămână sub cerul liber”, a menţionat edilul. Iar pe oamenii cu dare de mână i-a rugat să doneze haine pentru persoanele fără adăpost, pentru ca acestea să nu îngheţe pe vreme geroasă.

S-a adresat la Centrul de Găzduire din Chişinău pentru a cere adăpost, dar nu a fost acceptat. Spune că nu ştie care e motivul refuzului. Sergiu Andreev este un tânăr de 25 de ani, originar din Străşeni. Iarna umblă pribeag pe străzile capitalei. Când l-am întrebat unde doarme, a indicat cu mâna la asfalt şi a spus doar un cuvânt: „Oriunde”.

Svetlana Panţa

The following two tabs change content below.