Au crescut taxele oficiale şi neoficiale în şcoli

campanie scoala foto simbol.f.nadea roscovanuAcest fenomen îl atestă studiul „Plăţile formale şi neformale achitate de către părinţi în instituţiile de învăţământ preuniversitar”

Datele studiului sociologic, realizat în anul 2012, arată că cheltuielile formale şi informale ale părinţilor pentru educaţia copiilor lor au fost de circa 1,71 miliarde de lei, fiind în creştere cu 31 milioane de lei faţă de cheltuielile suportate în anul 2006. Datele lucrării arată că instituţiile de învăţământ colectează bani nu numai pentru buna lor funcţionare, dar şi bani a căror utilizare contravine moralei şi eticii profesionale.

Astfel, la fiecare leu alocat de către stat pentru învăţământul primar şi secundar general, părinţii mai contribuie cu încă un leu, arată datele sondajului. În studiu se menţionează faptul că cheltuielile părinţilor includ atât plăţi formale, cât şi neformale.

Din categoria de plăţi formale fac parte: arenda manualelor, cărţi, caiete suplimentare, rechizite şcolare, îmbrăcăminte, încălţăminte pentru şcoală, transport şcolar, luarea mesei la şcoală, activităţi extracurriculare.

Cheltuielile neformale reprezintă lecţiile particulare, cadourile pentru cadrele didactice, reparaţiile în şcoală, în auditorii, încălzirea (asistenţă tehnică, reparaţie) în şcoală, lecţiile suplimentare în grup, plata pentru o notă bună.

Elevi „mai scumpi” la oraş decât la sat

Studiul demonstrează că, după mediul de reşedinţă, cheltuielile suportate de către părinţii din oraşe sunt de două ori mai mari decât cele suportate de către părinţii din sate – circa 6742 de lei per elev în mediul urban şi 3308 lei în mediul rural.

Totodată, plăţile neformale pentru un elev în mediul urban sunt de 1500 de lei pe an, în timp ce la sat suma este de patru ori mai mică şi constituie în medie 365 de lei pe an.

Studiul mai arată că cei mai mulţi bani în cazul cheltuielilor formale sunt alocaţi pentru procurarea uniformei solicitate de instituţia de învăţământ şi rechizitele şcolare, dar şi pentru procurarea materialelor didactice suplimentare, deseori la insistenţa profesorilor.

În cazul cheltuielilor neformale, cele mai mari plăţi se fac pentru lecţiile particulare, desfăşurate în mod particular sau în grup.

Pentru ce sunt utilizaţi banii plătiţi de părinţi?

Conform datelor sondajului, banii colectaţi de la părinţi sunt cheltuiţi pentru reparaţia şcolilor, oferirea de cadouri cadrelor didactice, plata orelor suplimentare predate de către cadrele didactice în afara orelor de program, procurarea de bunuri în şcoală, suplimentarea salariilor profesorilor şi a celor manageriale.

Datele studiului arată că instituţiile de învăţământ colectează bani nu numai pentru buna funcţionare a lor, dar şi bani a căror utilizare contravine moralei şi eticii profesionale. Aici sunt incluse taxele de înscriere, care, indiferent de motivele invocate în procesul colectării de către administraţiile şcolare, pun părinţii într-o situaţie umilitoare; cadourile pentru cadrele didactice şi cele de conducere, care nu trebuie tolerate în instituţiile publice; plăţile pentru orele suplimentare predate de acelaşi cadru didactic care ar trebui să-l înveţe pe elev în timpul orelor.

Suplimente salariale vs obiectivitatea profesorilor

În lucrarea sociologică la care ne referim se mai notează: „Un alt aspect, aflat la limita legalităţii şi în contradicţie cu normele morale şi cele de etică profesională sunt suplimentele salariale plătite cadrelor didactice şi celor de conducere. Dacă aceste cadre nu ar fi implicate în evaluarea curentă, sumativă şi finală a elevilor, plăţile respective nu ar pune sub semnul întrebării obiectivitatea şi relevanţa notelor luate de elevi”.

Potrivit informaţiilor din studiu, faptul că salariile actuale plătite de către stat sunt sub aşteptările cadrelor didactice şi ale celor de conducere nu poate servi drept o justificare pentru practica de a plăti suplimente salariale din banii colectaţi de la părinţi întrucât copiii lor depind în mod direct de atitudinea şi comportamentul celor ce beneficiază de suplimentele respective.

„Dacă, prin analogie cu şcolile, am admite ca şi angajaţii altor instituţii publice îşi pot suplimenta salariile din plăţile efectuate de către beneficiarii de servicii prestate de instituţiile respective, atunci ar trebui să plătim în mod „legal” angajaţilor din primării, spitale, poliţie, procuratură, judecată etc”, conchid autorii studiului.

Motivele care determină părinţii să achite plăţile cerute

Circa 55,7% din părinţi au declarat că ei plătesc pentru că ceilalți plătesc; circa 33,7% din părinţi consideră că plăţile făcute de ei îmbunătăţesc condiţiile fizice din şcoală şi doar 26,6% din părinţi consideră că aceste plăţi contribuie la îmbunătăţirea calităţii studiilor; 8,8% din părinţi spun că au fost obligaţi să plătească de către administraţia şcolii; 16,1% consideră că dacă nu achită taxele copiii lor ar putea avea anumite probleme şi 21% din respondenţi achită taxe neformale din teama ca copiii să nu fie izolaţi; doar 11,1% nu achită taxe în fondul şcolii. În procesul de colectare a datelor au fost identificate mai multe instituții de învățământ în care colectarea și gestionarea banilor se face în mod transparent, prin intermediul asociațiilor de părinți.

„Nu întâmplător mai mulţi respondenţi au indicat faptul că notele elevilor ai căror părinţi plătesc ore suplimentare sunt mai mari decât ale celor ce nu plătesc”, studiul „Plăţile formale şi neformale achitate de către părinţi în instituţiile de învăţământ preuniversitar”

Poziţia ME

Viceministrul Educaţiei, Igor Grosu, a menţionat, după prezentarea studiului la 6 decembrie curent, că Ministerul Educaţiei, în parteneriat cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, va lansa pentru o perioadă de doi ani un proiect care prevede identificarea soluţiilor pentru asigurarea transparenţei în procesul educaţional în şcoli.

Marja de eroare este de 3%

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1107 respondenţi şi este reprezentativ la nivel naţional. Metodologia studiului a inclus metode calitative şi cantitative: sondaje de opinie în rândul elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice; discuţii în grup cu părinţii şi elevii claselor a 12-a şi cadrele didactice; interviuri aprofundate cu experţii; fişe completate de directorii instituţiilor de învăţământ.

Studiul „Plăţile formale şi neformale achitate de către părinţi în instituţiile de învăţământ preuniversitar”, realizat de Institutul de Politici Publice şi Compania Sociologică CBS-AXA, sub îndrumarea metodologică a ME şi cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, a fost făcut public pe 6 decembrie 2013.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa