Atuul Moscovei, venitul Transnistriei și pierderile Chișinăului

Munițiile din depozitele fostei Armate 14 sovietice din Transnistria ar putea să explodeze în orice moment și să provoace pierderi imense. Deși nu s-a preocupat de această problemă de aproape 30 de ani, Federația Rusă a decis recent, subit, să înlăture acest pericol. Experții moldoveni însă nu cred în intenția sinceră a Kremlinului, deoarece armamentul stocat în stânga Nistrului este o cauză invocată pentru menținerea trupelor rusești.

Pe 23 august curent, ministrul Apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, a vizitat Chișinăul pentru a participa la comemorarea ostașilor Armatei Roșii căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

După întrevederea cu Șoigu, șeful statului, Igor Dodon, a scris pe Facebook: „Partea rusă propune să înceapă procesul de distrugere a munițiilor aflate în depozitul de lângă satul Cobasna și este gata să ofere echipamentul necesar”.

Președintele Dodon a promovat această idee la Bruxelles, cu oficialii UE, și la Adunarea Generală a Națiunilor Unite ONU, în septembrie curent, numai că nu a avut curajul să ceară și retragerea trupelor ruse din Transnistria.

Acest fapt a fost criticat de premierul Maia Sandu. Mai exact, prim-ministra a spus că Dodon, la ONU, „nu a avut suficientă bărbăție să ceară ce au cerut alți lideri ai statului, și anume retragerea trupelor rusești”.

„Interesul nostru este să facem militarii ruși să părăsească Moldova”, a afirmat Sandu la un post de televiziune. Drept reacție, Dodon s-a arătat surprins și a criticat-o pe Maia Sandu pentru „limbajul care nu-i face cinste”.

Rusia va cere ceva în schimb

Ministrul Afacerilor Interne și Integrării Europene al R. Moldova, Nicu Popescu, în urma discuțiilor cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la 11 septembrie, la Moscova, a subliniat că o astfel de operațiune ar trebui să aibă loc doar prin monitorizarea OSCE, subliniind că ajutorul internațional a fost disponibil pentru o astfel de inițiativă de ceva timp.

Trebuie relevat că munițiile depozitate la Cobasna sunt unul dintre motivele invocate de Kremlin pentru a-și justifica prezența trupelor sale în stânga Nistrului.

Deși inițiativa Federației Ruse a fost larg mediatizată, nu a constituit un subiect la reuniunea în formatul 5+2 de la Bratislava din 8–10 octombrie. Altminteri, la aceeași reuniune nu s-a ajuns la un rezultat în cazul celorlalte subiecte anunțate, cel puțin nu s-a anunțat nimic.

Acest fapt se explică, în opinia comentatorului politic Ion Tăbârță, solicitat de JURNAL de Chişinău, printr-un joc regional mai larg cu miza principală pe Ucraina.

„Subiectul munițiilor, precum și alte probleme legate de Transnistria, nu au fost tranșate la Bratislava din cauza disensiunilor din Ucraina provocate de recunoașterea alegerilor din regiunile separatiste, așa-zisa «formulă Steinmeier». Evoluția evenimentelor din Ucraina cred că va influența lucrurile în cazul Transnistriei”, a menționat expertul.

În ce privește munițiile din Transnistria, acestea reprezintă în opinia comentatorului o carte de bătaie sau un atu pentru negocierile cu R. Moldova. „Deși nu o costă nimic pe Rusia, Kremlinul va cere întotdeauna ceva în schimb pentru distrugerea lor, în special acum, când și-a consolidat pozițiile în R. Moldova”, a adăugat Tăbârță.

Fără muniții, trupele rusești nu își au rostul în Transnistria

Miroslav Lajčák, ministrul Afacerilor Externe al Slovaciei, a declarat înainte de întâlnirea de la Bratislava că, în situația în care sunt distruse toate munițiile în Transnistria, dispare necesitatea prezenței trupelor rusești acolo.

Solicitat să explice de ce nu s-a discutat despre munițiile rusești la Bratislava, expertul Ion Leahu a ținut să precizeze că distrugerea sau evacuarea munițiilor nu e de competența formatului 5+2, ci depinde de relația dintre Chișinău și Moscova. Formatul 5+2 include Moldova și Transnistria ca părți, Misiunea OSCE în Moldova, Federația Rusă și Ucraina ca mediatori, precum și Uniunea Europeană și Statele Unite în calitate de observatori.

„Acest grup de state are drept obiectiv identificarea unui statut politic pentru Transnistria”, a subliniat comentatorul. Statele participante, mediatorii și observatorii, a adăugat el, nu au luat parte la discuțiile despre distrugerea munițiilor, cu excepția SUA.

„Kremlinul își va găsi pretext să îşi țină trupele în R. Moldova”

„Acestea și-au manifestat interesul și au declarat că, dacă va fi necesar, vor contribui la distrugerea munițiilor care au orice termen expirat. Trebuie să spun că Misiunea OSCE a mai participat la evacuarea armamentului rus din Transnistria în 2002, are expertiza necesară și mijloace pentru acest lucru.”

Propunerea Rusiei de distrugere a munițiilor are, în opinia lui Leahu, două fațete – una utilă și alta politică.

„În ultimii ani, se înregistrează frecvent cazuri în care explodează depozite cu muniții în Rusia și Ucraina, precum și în alte republici sovietice. Depozitul de la Cobasna nu face excepție. Și aici ar putea să explodeze muniții și să provoace pierderi mari. Și decât să aștepți până va avea loc această avarie cu consecințe imprevizibile, ar fi rațional ca munițiile să fie distruse în conformitate cu cerințele de rigoare”, a explicat Leahu.

„Totodată, Rusia nu ratează nicio ocazie să demonstreze că este parte constructivă la orice proces. În acest caz, pentru a dezamorsa relațiile cu Chișinăul, care erau în ultimul timp destul de tensionate, partea rusă a venit cu această propunere. Nimeni nu poate să spună că inițiativa nu este constructivă. Ea ține de munițiile rusești aflate pe teritoriul Republicii Moldova.”

„Eu nu cred Moscovei, chiar dacă va fi distrusă nu numai o parte din muniții, absolut toate munițiile, Rusia va găsi o mie de motive ca trupele sale să rămână în continuare pe teritoriul Republicii Moldova.”

„Moscova se va consulta în primul rând cu R. Moldova și Transnistria”

De cealaltă parte, analistul politic Anatoli Durin de la Tiraspol a respins orice încercare de a lega posibila îndepărtare a muniției de o eventuală retragere a trupelor ruse din stânga Nistrului.

„Grupul Operativ al Trupelor Ruse îndeplinește două sarcini: prima este protecția depozitelor, iar a doua – participarea la operațiunea de menținere a păcii”, a declarat Durin pentru BIRN.

„În această etapă, privind distrugerea muniției, Rusia însăși trebuie să efectueze toate lucrările pregătitoare”, a spus el. „Moscova se va consulta în primul rând cu Guvernul R. Moldova și conducerea Transnistriei, acolo unde se află aceste depozite.”

O complicație suplimentară poate să apară dacă Moscova optează pentru a transporta muniția în Rusia prin Ucraina, operațiune care ar necesita acordul Kievului.

În ciuda tensiunii, analistul politic ucrainean Serghei Gherasimciuk a declarat pentru BIRN că, atunci când Rusia a vorbit ultima dată, în 2016, despre posibilitatea evacuării munițiilor sale din Transnistria, Ucraina nu a avut obiecții și chiar a încheiat un acord preliminar cu R. Moldova.

Cu toate acestea, a spus el, „Rusia a tresărit din nou în această privință și când a observat că Ucraina nu va obiecta, a decis să nu înainteze cu acest plan”.

„În principiu, poziția ucraineană nu s-a schimbat și presupun că Kievul este pregătit pentru un astfel de tranzit dacă sunt oferite garanții de securitate acceptabile”, a declarat Gherasimciuk.

„Dar în zilele noastre, OSCE nu are acces la stocurile din Transnistria și nu există dovezi rezonabile cum că Rusia va demonstra bunăvoință în acest sens”.

După datele Ministerului Apărării al Ucrainei, în depozitele din Cobasna (150 de hectare) sunt deținute 20.000 de tone de muniții

Cantitatea armamentului

Armamentul depozitat în Transnistria, după estimările fostului comandant al Armatei 14, generalul Al.I. Lebed, constituie aproximativ 18.000 de vagoane. Nu mai puțin de jumătate din el se află în unitățile militare locale, în conformitate cu normele stabilite, fiind înregistrat la categoria venituri; restul a fost adus din Europa în timpul retragerii Grupului de Trupe de Vest, fiind înregistrat superficial. […] Valoarea acestora constituie patru miliarde de dolari.

Potrivit expertului Ion Leahu, la Cobasna este depozitată o cantitate enormă de armament foarte preţios, cum ar fi: rachete pentru sistemele „Grad”, „Uragan”, rachete pentru sistemele antitanc, ghidate şi neghidate, rachete antiaeriene „Igla” şi „Osa” ş.a. O asemenea instalaţie valorează multe zeci de mii de dolari.

După summit-ul de la Istanbul (1999), a fost demarat procesul de evacuare a armamentului şi armelor din Transnistria. Aproximativ 15 eşaloane cu tehnică militară şi de geniu, dar nu de luptă, au fost evacuate.

Însă, la un moment dat, cineva prin Smirnov a declarat că Transnistria nu poate să permită evacuarea armamentului din cauza că rămâne neasigurată şi acest patrimoniu aparţine populaţiei din stânga Nistrului.

The following two tabs change content below.