„Atunci când lipsește transparența, se ajunge la dispariții de miliarde”

Interviu  cu Veaceslav Negruța, expert Transparency International Moldova

Premierul Ion Chicu a declarat recent că Guvernul R. Moldova nu va renunța la programele sociale și de infrastructură cu riscul de a întrerupe finanțarea Fondului Mondial Internațional (FMI). În cadrul unui interviu pentru JURNAL de Chișinău, Veaceslav Negruța, expert Transparency International Moldova, a menționat că suspendarea finanțării cu FMI duce la blocarea finanțării din partea altor parteneri de dezvoltare, iar odată cu aceasta la perpetuarea vechilor scheme de offshorizare.

– Stimate Domnule Negruța, suspendarea colaborării cu FMI a coincis cu furtul miliardului în 2014. Ce impact ar putea să aibă această suspendare asupra gestiunii finanțelor publice?

Perioada 2014–2015 demonstrează că atunci când lipsește transparența, când partenerii de dezvoltare sunt ținuți departe de ceea ce se întâmplă la Chișinău, se ajunge la dispariții de miliarde. Se termină cu aplicarea de inginerii financiare, care duc la sustragerea de resurse și offshorizarea lor.

Din păcate, aceste scheme nu au fost dezasamblate. Este foarte trist dacă actuala putere încearcă să preia sub control schemele regimului Plahotniuc. Am putea avea aceleași consecințe ca în 2014–2015.

– Derapajul antidemocratic și, în consecință, izolarea de partenerii de dezvoltare a adus o gaură de patru miliarde de lei, potrivit declarațiilor fostului premier Maia Sandu…

Această izolare a culminat în mai–iunie 2019 cu neacoperirea financiară în valoare de patru miliarde de lei. Un buget desenat pe hârtie și neasigurat financiar… Din iunie încoace, a fost reluat dialogul cu partenerii de dezvoltare – FMI, Banca Mondială, UE. Pentru noiembrie, erau discuții avansate pentru alte posibile finanțări.

Din păcate, schimbarea de guvern a relansat situația de incertitudine. Sub mare risc este viabilitatea finanțărilor pentru 2020 pentru că bugetul votat de guvern conține componenta financiară externă.

– Ion Chicu a anunțat pentru 2020 construcția a 1400 de kilometri de drum, dar nu se știe pe ce bani. De exemplu, Muntenegru a împrumutat bani de la China pentru construcția unei autostrăzi și a ajuns din punct de vedere financiar pe butuci. Contractarea unui împrumut similar ar pune R. Moldova în aceeași situație?

Când vorbim despre credite și promisiuni care apar peste noapte, avem propria experiență. În mai–iulie 2009, în plină campanie electorală, au circulat pe aici tot felul de promisiuni de genul celor 500 milioane de dolari din partea Rusiei sau miliardului de dolari din partea Chinei.

Aceleași scenarii au fost relansate acum, bani care vor merge, chipurile, în construcția de infrastructură. 1,4 miliarde de euro ar fi necesari pentru construcția de drumuri. Lipsa de transparență în gestionarea resurselor și offshorizarea mai multor achiziții lasă loc de fraude financiare. Cel mai trist este că aceste discuții ne îndepărtează de parteneriatele tradiționale cu UE, FMI, BERD, BEI.

Discuțiile despre ofertele generoase venite din partea Rusiei și Chinei trebuie tratate cu mare precauție. De pildă, în 2009, era vorba de condiții care riscau să pună pe butuci Moldova. Eu nu exclud că ofertele fabuloase din partea Chinei au menirea să impresioneze electoratul în campania electorală. Repet că riscurile sunt foarte mari pentru Moldova dacă intenționează să contracteze astfel de credite.

Moldova trebuie să aibă un dialog civilizat cu partenerii noștri tradiționali, în primul rând, cu FMI, deoarece lipsa unui acord cu această instituție duce la blocarea finanțării din partea UE, BERD și BEI.

Riscurile sunt majore, numai că nu se știe ce vrea să facă Dodon. Dacă e vorba de a speria partenerii, de a curăța locul aici și de a aduce așa-zisele credite și angajamente cu Rusia și China, mă tem că nu va ieși chiar așa.

Experiența arată că Muntenegru are probleme, cele trei miliarde acordate de Rusia regimului Ianukovici în 2014 au culminat cu pierderea de către Ucraina a unor teritorii. Autoritățile moldovenești trebuie să conștientizeze riscurile și consecințele.

– Cum apreciați capacitatea R. Moldova de a-și acoperi de sine stătător cheltuielile publice?

Moldova poate să își mai strângă cureaua și să o ducă de pe azi pe mâine. Dar este un stat care trebuie să se dezvolte, iar dezvoltarea depinde de încrederea din interiorul statului și din afara acestuia. Încrederea din exterior generează credit sub formă de componentă financiară. Dezvoltarea fără finanțare, în linii mari, din exterior este imposibilă în cazul R. Moldova.

Resursele financiare în interior sunt limitate. Oricât ai bate în contribuabili, nu vor fi mai multe venituri. Dimpotrivă, unii vor pleca pentru a evita povara fiscală. Resursele financiare din afară pentru dezvoltarea infrastructurii sunt motorul de care are nevoie Moldova.

În anii precedenți, au fost situații în care componenta externă de finanțare a ajuns la 8–11% din bugetul de stat. În 2017–2018 însă, când R. Moldova avea nevoie de suport bugetar și investiții, asistența financiară externă a fost blocată, inclusiv granturile.

Interviu realizat de Ilie Gulca

The following two tabs change content below.