„Astfel ne arătăm consideraţia pentru cel mai important instrument identitar al românilor”

Interviu cu dl Viorel Badea, senator pentru Europa şi Asia, iniţiatorul proiectului de lege privind instituirea Zilei Limbii Române în România

– Aţi făcut un apel către autorităţile din România şi Republica Moldova ca sărbătoarea Limbii Române să fie organizată în comun de către cele două state. Care a fost răspunsul la acest apel?

Un răspuns oficial n-am obţinut până acum de la autorităţile din cele două state. Sunt convins că vor fi oficiali români care vor fi prezenţi la Chişinău pe data de 31 august şi vor sărbători împreună cu românii basarabeni acest eveniment deosebit de important. Eu voi fi aici pe 31 august, iar pe 1 septembrie mă voi afla în Transcarpatia, la Apşa, unde voi sărbători alături de românii maramureşeni din Ucraina Ziua Limbii Române. De asemenea, românii din Valea Timocului şi-au manifestat intenţia de a sărbători Ziua Limbii Române. Românii din nordul Bucovinei sărbătoresc de mai multă vreme această Zi a Limbii Române. Sunt convins că în majoritatea comunităţilor noastre, cel puţin pentru primul an în care oficial se sărbătoreşte Ziua Limbii Române, vor fi manifestări.

Noi nu facem altceva decât să ne arătăm consideraţia pentru cel mai important instrument identitar al românilor dintotdeauna şi de pretutindeni.

– Această sărbătoare este foarte importantă mai curând pentru comunităţile din afara României. Aţi menţionat că în nordul Bucovinei, sărbătoarea este celebrată de mai mulţi ani. Putem spune că această sărbătoare este foarte importantă mai ales în spaţiile unde limba română este în pericol?

În Republica Moldova limba română e în pericol pentru că este considerată altceva decât ceea ce este. Este un pericol mult mai mare decât acela la care este supusă limba română în Ungaria, Bulgaria sau Serbia. În Republica Moldova ca şi în Serbia sunt anumite cercuri care încearcă frecvent să creeze un alt context de manifestare a limbii române, să-i dea o altă denumire.

– Care este denumirea care se vrea în Serbia?

În Serbia se încearcă, mai nou, să se inventeze o nouă denumire pentru limba română. Să i se spună limba vlahă. Autorităţile chiar au anunţat la un moment dat că vor încerca să standardizeze această neolimbă. Adică să-i impună alte reguli gramaticale care să-i dea un alt profil, în aşa fel ca să-i creeze dicţionare.

– Să creeze intenţionat anumite diferenţe?

Ei încearcă să ateste ideea că limba română vorbită acolo este altceva. Reacţionăm la toate aceste manifestări, indiferent de unde ar veni ele – de la preşedintele Serbiei Nikolić sau de la Stalin, acum aproape un secol.

– Dar cum a fost primită această sărbătoare la Bucureşti?

Este primită foarte bine pentru faptul că este o sărbătoare comună a noastră. Şi în România limba română este agresată, este o agresiune mult mai subtilă, mai greu de sesizat. Dar este de ajuns pentru noi să privim unele emisiuni la televiziune, să-i ascultăm pe unii lideri politici vorbind, ca să ne dăm seama că limba română îşi pierde şi în ţară din identitatea sa. Orice manifestare care urmăreşte să promoveze limba pe care o vorbim este foarte bine primită în ţară, este bine primită mai cu seamă de către mediul educaţional, mediul academic.

– La 12 septembrie, Curtea Constituţională va examina sesizarea deputatului Ana Guţu prin care cere Înalta Curte să se pronunţe privind constituţionalitatea sintagmei „limba moldovenească”. Ce mesaj aveţi pentru judecătorii constituţionali care vor examina sesizarea?

Ei nu trebuie să facă altceva decât să dea la o parte acea mască aplicată limbii române de autorităţile sovietice. De asemenea, să ţină cont de realităţile în care trăim în ziua de astăzi şi anume că, oriunde veţi merge în lume, la orice conferinţă internaţională, simpozion, acolo unde se fac traduceri, nu veţi găsi nicăieri pe cabina traducătorului scris „limba moldovenească”. Nu există nici un fel de recunoaştere pentru „limba moldovenească”, practic şi în interiorul Republicii Moldova, cei care sunt calificaţi să aibă o opinie despre identitatea şi profilul limbii române susţin fără nici o excepţie faptul că limba moldovenească nu există şi nu a avut nici un fel de evoluţie de când a fost lansată ca proiect de către Stalin. Misiunea pe care o au judecătorii constituţionali în legătură cu acest subiect este una extrem de simplă, este o misiune care nu va face altceva decât să respecte un adevăr istoric şi lingvistic foarte necesar cetăţenilor R. Moldova.

– În câte localităţi din afara României va fi sărbătorită Ziua Limbii Române?

Pot să vă spun că se va sărbători în foarte multe locuri: în Italia, Spania, Portugalia, în Marea Britanie, peste ocean – în America şi Canada, în jurul României. Mi-e greu să vă dau un număr, dar cred că va fi un început bun.

– Comunităţile vor contribui financiar la realizarea manifestărilor cu ocazia sărbătorii?

Majoritatea acestor manifestări se vor face cu contribuţii ale membrilor comunităţii respective. De la anul sperăm ca autorităţile să se implice mai mult în finanţarea acestor reuniuni. Dar anul acesta majoritatea manifestărilor se organizează cu fonduri proprii ale membrilor comunităţilor respective. Vor fi concerte, reuniuni, se vor citi poezii în limba română, se va comenta Eminescu.

Faptul că se reunesc români de pe o parte şi alta a Prutului, indiferent unde ar fi ei, este deja un lucru extraordinar. Când merg în afară, am grijă să comunic şi cu reprezentanţii comunităţilor de basarabeni. Mă adresez tuturor în egală măsură, îi consider pe toţi ca făcând parte din acelaşi neam, din aceeaşi Europă. Ziua Limbii Române este un nou instrument de contact între mine şi aceste comunităţi de români din întreaga lume.

– Preşedintele Băsescu a făcut declaraţii cu privire la judeţele Covasna şi Harghita, spunând că în cazul în care aceste două judeţe vor căpăta o ipotetică autonomie, vor deveni cele mai sărace judeţe din Europa. Există în România un pericol real al secesionismului?

Această fantomă a secesiunii este vânturată în România doar de către unii reprezentanţi ai clasei politice din ţară şi din străinătate, în special din Ungaria. Dacă vă întâlniţi cu secuii simpli, veţi vedea că această idee nu-şi găseşte suport la acest nivel. Cea mai mare problemă pe care o avem, şi românii, şi maghiarii, este menţinerea bunăstării pentru noi toţi.

Comunitatea maghiară din România are posibilitatea de a-şi promova şi de a-şi menţine toate drepturile pe care puţine comunităţi din lume o au. Maghiarii din ţara noastră conduc zeci de primării, au sute de consilieri locali şi judeţeni, miniştri, au avut chiar şi viceprim-ministru în România. Dacă faceţi o comparaţie între modul în care îşi exercită drepturile fireşti maghiarii din ţara noastră şi modul în care trăiesc românii din Ungaria, veţi vedea că este o diferenţă enormă.

Românii în Ungaria au multe probleme şi vă spun doar câteva: de exemplu, autoguvernarea pe ţară a românilor din Budapesta e reprezentată în mare parte de ţigani, deci nu are nici o legătură cu comunitatea de români. Comunitatea de români din Ungaria se subţiază pe zi ce trece pentru că nu există o politică a guvernului de la Budapesta care să încurajeze educaţia în limba română. Facem de foarte multă vreme presiuni asupra autorităţilor din Ungaria pentru a accepta montarea unui bust al lui Andrei Şaguna la Gyula. Ştim foarte bine că Andrei Şaguna a fost un episcop, nu a fost un călău nazist. În parlamentul ungur nu există nici un reprezentant al comunităţii române. Ştiţi bine că în Parlamentul României, fiecare comunitate, indiferent de numărul de membri, este reprezentată în legislativ. Poţi să intri în Parlamentul României ca reprezentant al unei comunităţi etnice chiar dacă ai numai o sută de voturi.

Totodată nu înţeleg cum pot să fii de acord cu activitatea unei gărzi secuieşti în România. Ce sens au aceste grupări paramilitare? Ar trebui odată pentru totdeauna să se stopeze aceste activităţi. Trebuie mai multă fermitate a Guvernului României în ceea ce priveşte stoparea acestor manifestări aberante.

– Vă mulţumim pentru interviu.

Interviu realizat de Vadim Vasiliu

 

 

The following two tabs change content below.