„Aştept demult să ne apucăm de restaurarea Centrului Istoric al Chişinăului”


 

Interviu cu Rita Garconiță, arhitect, profesor la Arhitectură, Universitatea Tehnică a Moldovei

 

– Ce lucruri vă deranjează cel mai mult când vă plimbaţi prin Centrul Istoric al Chişinăului, stimată doamnă Rita Garconiță?

 

Spre marea sa nefericire, Chișinăul a suferit distrugeri majore în cel de-al Doilea Război Mondial, dar și în perioada postbelică. Cvartale întregi au fost rase de pe fața pământului. Azi în capitala RM este prezentă cu preponderență arhitectura tipică orașelor sovietice. Puținele vestigii arhitecturale și istorice din partea veche sunt supuse unui proces de distrugere continuu. Cei ce ridică noi construcții nu respectă configurația clădirilor existente, nu respectă aspectul arhitectonic al clădirilor istorice, nu respectă niciun fel de norme urbanistice. Astfel se produce desfigurarea completă a aspectului inițial al orașului. Te umpli de tristețe când observi că elementele de decor autentice dispar peste noapte, parcă se topesc și nu rămâne nimic din ce a fost odinioară. Doar niște panouri uriașe de raclamă acoperă fațadele jerpelite.

 

– Intenţia ICR Chişinău de a construi un spaţiu al frumosului şi al eleganţei pe teritoriul complexului arhitectural de pe strada Şciusev 103 v-a luat prin surprindere? Ori aşteptaţi demult o astfel de iniţiativă?

 

Cunoscând situația dezastruoasă a monumentelor de istorie și arhitectură din R. Moldova, am apreciat mult inițiativa ICR Chișinău de a restaura un întreg complex arhitectonic în Centrul Istoric al Chișinăului. Într-adevăr, așteptam demult o astfel de inițiativă, dar nu vedeam cine ar putea salva acest monument istoric. Clădirile de pe Șciusev 103, construite în 1856, au găzduit la început un orfelinat pentru copii, devenind în 1880 sediu al Zemstvei Guberniale din Basarabia. În 1889-1892, după reconstrucție, aici se amplasează primele spații expoziționale ale Muzeului Zemstvei, iar în a doua jumătate a secolului XX – Facultatea de Zootehnie și Veterinărie a Institutului Agricol din Chișinău. În prezent, complexul se află în componența Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală, însă nu se exploatează, fiind în stare tehnică deplorabilă.

 

– Sunteţi câştigătoarea concursului, anunţat în 2011 de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, pentru elaborarea proiectului de restaurare a Casei Zemstvei ce urmează să devină sediul ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău. Care sunt ideile de bază ale proiectului Dvs. de restaurare?

 

Ideea principală este integrarea în spațiul existent a mai multor funcțiuni, cerute, de altfel,  și de sarcina de proiectare. La baza sistematizării zonelor funcționale va fi folosirea spațiilor interioare după principiul de polivalență. Zonele principale sunt Sediul ICR Chișinău și Centrul Muzeal și Multidisciplinar, care vor coexista și vor exploata în comun spațiile polifuncționale: săli de conferințe, de expoziții, de întruniri sau de studiu. Noi propunem eliberarea clădirii de anexele parazitare prin demontarea lor, restaurarea volumului corpului principal și a spațiilor interioare, adaptarea ansamblului clădirii la funcțiunile propuse, reabilitarea istorică și estetică a monumentului sub aspect funcțional, constructiv și plastic.

 

La elaborarea schiţei de restaurare a Casei Zemstvei au participat şi studenţii Dvs.?

 

Fiind titular al disciplinei Restaurare arhitecturală, ce se predă studenților la specialitatea Arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei, le-am propus spre elaborare un proiect de restaurare a unui monument de arhitectură. În seria obiectelor propuse am inclus și Muzeul Zemstvei. Studenții încep de la etapa de cercetare și, în final, prezintă propunerea de restaurare.

 

Care vor fi etapele restaurării, în concepția Dvs.?

 

Ca intervenție la nivel de volumetrie se va propune înlăturarea acoperișului actual și reconstituirea celui inițial. Vor fi reconstituite detaliile de decor, care de-a lungul anilor au fost modificate și schimonosite, pierzându-și aspectul original. Deoarece clădirea este neexploatată de mult timp și se află în stare tehnică nesatisfăcătoare, va fi nevoie de asanarea generală a construcțiilor, inclusiv prin lucrări de consolidare a structurilor. Pardoselile din lemn urmează să fie înlocuite cu material modern după tipul celui original. Se vor efectua lucrări de amenajare a teritoriului, încercând să restabilim aspectul inițial al terenului aferent clădirii.

 

– Cine va efectua restaurarea Casei Zemstvei? Vor fi invitaţi şi specialişti în restaurare din România?       

 

Deocamdată, nu este aprobată nicio decizie privitor la executorul lucrărilor de restaurare. Colaborarea cu specialiști din România a început la nivel teoretic. Astfel, pe 25 ianuarie curent, la inițiativa ICR Chișinău și cu susținerea Catedrei de Arhitectură a Facultății de Urbanism și Arhitectură a UTM, și-a desfășurat lucrările la Chișinău Colocviul internațional „Tehnici și materiale pentru restaurarea monumentelor de arhitectură”, la care au participat specialiști europeni notorii: Dragoș Marcu, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București; Șerban Sturdza, vicepreședinte al Fundației ProPatrimonio și vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România, București; Angelo Silviu Roventa, arhitect, Italia; David Baxter, director programe europene IHBC.

În cadrul acestui colocviu s-a discutat despre starea monumentului  Muzeul Zemstvei și despre modalitățile de restaurare.

 

Cum va arăta Casa Zemstvei renovată? O visaţi?

 

Nu o visez, o văd clar. Va arăta cum era altădată, luminoasă, înnoită, în plină splendoare a tinereții sale, dând la o parte ridurile celor 150 de ani ai săi.

 

Mult succes!

 

Inteviu realizat de Irina Nechit

 

Casa Zemstvei în a doua jumătate a secolului XIX

 

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit

Irina Nechit

Ultimele articole de Irina Nechit (vezi toate)