Articolul criminal

Ce spun foştii miniştri ai apărării despre articolul 18 din legea privind regimul armamentului şi muniţiilor convenţionale

Deputaţii au votat în prima lectură Proiectul de lege privind regimul armamentului şi muniţiilor convenţionale, mijloacelor speciale şi dispozitivelor militare deţinute de Armata Naţională, al cărei art. 18 prevede dreptul militarilor să aplice mijloacele speciale din dotare împotriva manifestanţilor, lucru respins categoric în statele democratice. Foşti miniştri ai Apărării califică acest proiect drept o „crimă naţională”, acuzând actuala conducere a ministerului de incompetenţă.

Ilie Gulca

Perioada şi maniera adoptării acestei legi, cu necesitatea căreia, de altfel, sunt de acord majoritatea oamenilor din domeniu, provoacă multe suspiciuni. Cel mai vehement în declaraţii a fost generalul Ion Costaş, care crede că actuala guvernare a întrecut regimul sovietic la capitolul abuzuri. „Acum implică şi armata, aşa cum este mică şi simbolică. În nicio ţară sănătoasă la cap nu au fost adoptate asemenea legi. E o tâmpenie de zile mari a şmecherilor ăştia din parlament, tâmpiţi şi proşti, mă refer la cei care votează fără să se gândească. Crime de acest gen vor intra în istorie şi vor fi sancţionate de generaţiile viitoare. Este o prostie să obligi armata să apere interesele unui partid, o gaşcă de hoţi şi bandiţi”, ne-a declarat fostul ministru al Apărării, generalul Ion Costaş.

„Eu nu l-am lăsat să meargă la guvern şi nici în parlament… După ce am plecat eu, Gheorghe Galbura l-a trimis la Guvern. I-am întrebat pe cei de la minister şi am aflat că art. 18, care prevede folosirea armatei împotriva civililor, va fi modificat, deoarece aşa ceva este inacceptabil”, ne-a declarat Anatol Şalaru.

„Hoţii şi nimicurile”

„Armata există pentru a apăra integritatea şi suveranitatea statului, şi nu pentru a o implica în chestiunile murdare pe care le au politicienii sau, mai bine zis, hoţii şi nimicurile care sunt astăzi în parlament”, a adăugat generalul.

În opinia acestuia, acest regim, adoptând un atare proiect de lege, nu se deosebeşte de un regim totalitar, mai mult decât atât, această lege ar fi fost condamnabilă chiar şi în condiţiile regimului sovietic. „Regimul politic din R. Moldova a depăşit orice limită”, a opinat el.

Potrivit fostului ministru al Apărării, Anatol Şalaru, acest proiect a fost elaborat în timpul mandatului lui Viorel Cibotaru. „Eu nu l-am lăsat să meargă la guvern şi nici în parlament… După ce am plecat eu, Gheorghe Galbura l-a trimis la Guvern. I-am întrebat pe cei de la minister şi am aflat că art. 18, care prevede folosirea armatei împotriva civililor, va fi modificat, deoarece aşa ceva este inacceptabil. Armata nu poate fi folosită împotriva propriilor cetăţeni. Armata nu luptă împotriva duşmanilor interni, ci doar a celor externi şi doar în cazul în care există o hotărâre a Parlamentului. Armata nu poate interveni atunci când pofteşte ministrul sau premierul”, a precizat el.

Un asemenea articol este inacceptabil

Şalaru ne-a explicat că acest proiect de lege a fost elaborat în contextul invaziei omuleţilor verzi în Crimeea şi a avut menirea să protejeze statul de o eventuală intervenţie a aceloraşi omuleţi din Transnistria.

„E posibil să fi fost elaborat în timpul mandatului meu, dar nu l-am văzut, nu l-am semnat, nu l-am propus la Guvern şi nici la Parlament. Dl Şalaru nu are de unde să ştie!…”, a replicat la rândul său Viorel Cibotaru. „E vorba de un pachet de 60 de legi care vizează reformarea armatei. Trebuie stabilit rolul subunităţilor Armatei Naţionale pe teritoriul statului în diferite tipuri de conflict în contextul în care staţionează ilegal pe teritoriul R. Moldova Grupul operativ de trupe ruse şi forţele armate ale Transnistriei, care au de asemenea un statut ilegal, precum trupele pacificatoare, care au statut legal. Am fost descurajaţi întotdeauna să elaborăm legile necesare întrucât dacă se menţionează în lege că armata este îndreptată împotriva trupelor aflate ilegal, evident că este orientată împotriva ruşilor. Prin urmare, este o problemă nesoluţionată de legislaţia R. Moldova. Prin anii 90, o parte din aceste legi – despre rolul armatei în interiorul statului în situaţie de urgenţă, excepţională, în situaţie de război, a fost deja adoptată. Avem nevoie de instrumente juridice care declanşează activitatea Armatei Naţionale. Însă încercarea pe care a făcut-o conducerea liberală a Ministerului Apărării, din care făcea parte şi Şalaru, a prezentat acest proiect până la urmă!”, a subliniat actualul peledemist.

Conducerea pelistă a promovat legea

„În proiect se menţionează literalmente că militarii Armatei Naţionale pot să folosească armele împotriva unor manifestanţi, a unor oameni, ceea ce este absolut aberant. Proiectul a fost discutat în Comisia parlamentară şi aprobat de majoritatea actuală. Proiectul a fost votat în prima lectură, este un fapt împlinit. Faptul că a fost elaborat în timpul mandatului meu nu contează, contează cine a promovat acest proiect!”, a precizat Cibotaru.

„În statele occidentale, rolul armatei este redus la intervenţia acesteia doar în situaţii excepţionale. Există state în care forţele militare nu participă nici măcar la paza obiectivelor militare”, a mai spus el.

„Legea e necesară, dar poate fi folosită inadecvat”

Vitalie Marinuţa, un alt fost ministru al Apărării, a fost mai temperat în critici, explicându-ne faptul că un asemenea document a fost totuşi necesar pentru a completa alte articole ale Legii cu privire la apărare şi pentru a proteja militarii moldoveni aflaţi în misiuni. „De exemplu, militarii aflaţi în misiuni internaţionale acţionează în baza legilor adoptate în statele lor naţionale. R. Moldova nu are asemenea legi. Consider că militarii şi-au făcut datoria, însă, ca orice lege, aceasta poate fi aplicată inadecvat. În timpul mandatului meu, am discutat despre necesitatea unei asemenea legi. Totodată, intervenţia militarilor poate fi declanşată cu permisiunea parlamentului, inclusiv pentru îndeplinirea misiunilor de salvare a populaţiei. În 2010, când a fost necesară intervenţia militarilor pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor, am mers în parlament şi am solicitat permisiunea pentru a detaşa contingente de militari pentru îndeplinirea unor misiuni care nu ţin de domeniul militar. Astfel, Armata Naţională a ajutat cetăţenii care au avut de suferit în urma cataclismelor.

Reprezentantul Ministerului Apărării recomandat să discute cu noi, Aurel Fondos, a evitat să vorbească la telefon, scuzându-se că se află în şedinţă, două zile în şedinţă.