Armata 14, ruptă de matcă

Denunţarea de către Rada Supremă de la Kiev a acordului privind dreptul de tranzit spre Transnistria al trupelor ruseşti este un prim pas în aducerea legalităţii în stânga Nistrului

72818651

Armata 14 rusă are probleme în Transnistria? Rămâne de văzut. Odată cu declanşarea conflictului militar în estul Ucrainei, în special după denunţarea de către Rada Supremă de la Kiev a acordului despre tranzitarea trupelor ruse pe teritoriul ucrainean, militarii ruşi nu mai pot călători în unităţi militare spre Transnistria, ci individual, şi doar prin Aeroportul Internaţional Chişinău. Se estimează că, în asemenea condiţii, trupele ruse sunt capabile să-şi execute misiunea încă cinci-şase ani.

Deşi decizia privind denunţarea acordului a fost adoptată abia la 21 mai curent, potrivit ziarului rus „Kommersant”, autorităţile Republicii Moldova ar fi deportat în Rusia, între octombrie 2014 şi mai 2015, circa 100 de militari ruşi. Pentru JURNAL de Chişinău însă, serviciul de presă al Poliţiei de Frontieră al R. Moldova a declarat că, de la începutul anului 2015, a fost refuzat accesul în R. Moldova pentru circa 40 de „persoane”, precizându-se că nu se face nicio deosebire între cetăţenii şi militarii ruşi.

Ultimul militar rus a fost reţinut la Aeroportul Internaţional Chişinău ieri, 28 mai, chiar dacă, la 26 mai, Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, potrivit unui comunicat al acestei instituţii, l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei R. Moldova la Moscova, Eduard Melnic, „pentru a nu se mai admite de către autorităţile moldoveneşti practica în care reprezentanţilor diferitor categorii ale cetăţenilor Federaţiei Ruse, fără nicio explicaţie, le este refuzat accesul în Republica Moldova”.

De asemenea, se menţionează în comunicat, „partea rusă este îngrijorată de numărul de cazuri de refuz al accesului militarilor ruşi ce fac parte din contingentul rus de menţinere a păcii în regiunea transnistreană. Acest fapt pune serios în dificultate îndeplinirea de către aceştia a misiunii de asigurare a păcii şi liniştii pe Nistru”. Autorităţile ruse mai subliniază că „această practică nemotivată nu corespunde nivelului relaţiilor dintre cele două state şi garanţiilor declarate ale oficialilor Republicii Moldova privind tendinţa spre o colaborare constructivă cu Federaţia Rusă”.

Liniştea Moscovei la Nistru

În acelaşi timp, solicitat de JURNAL de Chişinău, serviciul de presă al MAEIE a declarat că autorităţile R. Moldova „interacţionează” cu partea rusă ca „rotaţia militarilor ruşi, care fac parte din contingentul de pacificare, să fie efectuată în baza unui mecanism prestabilit, ce prevede notificarea din timp a sosirii acestora pe teritoriul R. Moldova şi asigură monitorizarea circulaţiei personalului militar”. „Aceasta este o practică normală, care reiese din interesele naţionale ale Republicii Moldova, precum şi din situaţia tensionată în regiune”, se arată în răspunsul transmis redacţiei noastre de către serviciul de presă al MAEIE. „Însă există cazuri când anumiţi militari din Federaţia Rusă care sosesc în R. Moldova nu se încadrează în cerinţele prestabilite, ceea ce obligă autorităţile abilitate să ia deciziile de rigoare”, se arată în răspunsul serviciului de presă, având în vedere militarii din Grupul operativ.

Trebuie să menţionăm că în stânga Nistrului staţionează contingentul rus de pacificatori, al cărui număr nu se ştie cu exactitate – unele surse dau cifra de peste 400 de oameni, în timp ce altele – 383, şi Unitatea militară nr. 13962 sau Grupul operativ al trupelor ruse, alcătuit probabil din două batalioane, aproximativ 1000 de oameni. Grupul operativ asigură paza depozitelor de muniţii de la Colbasna. Atât Grupul operativ, cât şi contingentul de pacificatori ruşi este completat din cetăţeni ai rmn cu cetăţenie rusească (150–160 mii de locuitori ai acestei formaţiuni nerecunoscute deţin cetăţenia Federaţiei Ruse), precum şi militari din Rusia. În timp ce autorităţile moldoveneşti consideră ilegali pe teritoriul său militarii Grupului operativ, Moscova îi dă drept pacificatori, fapt ce se observă chiar şi în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse.

„Oamenii circulă demult nu în unităţi militare, ci individual”

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, denunţarea acordului militar dintre Ucraina şi Rusia de către Rada Supremă a statului vecin nu pune în pericol aprovizionarea contingentului de pacificatori cu produse alimentare. „Acest proces decurge fără probleme. Presupunerile vehiculate în presă despre situaţia dificilă a pacificatorilor sunt nefondate”, a afirmat Ana Taban, reprezentantul MAEIE responsabil de relaţiile cu presa.

Prin urmare, decizia Radei Ucrainene ar fi doar un gest politic şi nu ar afecta staţionarea trupelor ruse în stânga Nistrului, fie acestea pacificatoare, fie ale fostei Armate 14 ruse. „Oamenii circulă demult nu în unităţi militare, ci individual”, a declarat expertul militar rus Viktor Muharovski pentru bbc.co.uk. „Тrаnzitare individuală? Astfel putem trimite cinci-şase oameni, însă în niciun caz un pluton sau o companie”, a replicat pentru acelaşi site Aleksei Маkarkin, director adjunct al Centrului tehnologiilor politice din Moscova, subliniind că aceasta este „o problemă destul de mare pentru Rusia”.

În cadrul unui interviu acordat pentru europalibera.org, fostul membru al Comisiei Unificate de Control, Ion Leahu, a anunţat, după decizia Radei, vremuri mult mai grele pentru Federaţia Rusă, care „are două opţiuni: fie să-şi retragă trupele din Transnistria, acceptând şi modificarea formatului de pacificatori, fie să negocieze cu Chişinăul un coridor aerian”. Potrivit acestuia, R. Moldova este obligată să acorde asistență în asigurarea prezenței contingentului rus de pacificatori, în ce priveşte militarii ce fac parte din fosta Armată 14, aceştia sunt ilegali pe teritoriul R. Moldova. Pentru a împiedica circulaţia celor din urmă, autorităţile moldoveneşti ar trebui, în opinia acestuia, să solicite în cadrul Comisiei Unificate de Control lista persoanelor care fac parte din contingentul rus de pacificatori şi să permită doar circulaţia acestora.

“Un nou coridor aerian e o aberaţie”

Amintim că, până acum, militarii ruşi soseau în R. Moldova ca pacificatori, iar ulterior ajungeau în serviciul fostei armate sovietice. Drept exemplu în acest sens ar putea servi cazul colonelului rus Dmitri Zelenkov, care a venit în decembrie 2014 ca pacificator, însă, odată ajuns la Tiraspol, a preluat comandamentul Grupului operativ.
Un nou coridor aerian, invocat de Leahu, a fost calificat de generalul Ion Costaş drept „aberaţie”. „Orice coridor aerian, pornind din Rusia, ca să ajungă în R. Moldova, ar trebui să treacă prin Ucraina, România sau alt stat. Prin urmare, necesită aprobarea statelor prin care va trece. Încălcarea hotărârii adoptate de către Rada Supremă a Ucrainei ar putea duce la doborârea aparatelor de zbor aflate în spaţiul aerian ucrainean”, ne-a declarat generalul.

Un început de legalitate

În consecinţă, cât de mult contează pentru R. Moldova decizia Radei Supreme de la Kiev din 21 mai în condiţiile în care contingentul rus de pacificatori şi cel al Grupului operativ îşi procură alimentele din Transnistria şi se completează cu cetăţeni ruşi din stânga Nistrului? În opinia fostului ministru al Apărării, Valeriu Troenco, decizia Kievului este un început în aducerea legalităţii în stânga Nistrului. „Evident că, din punct de vedere militar, cinci-zece ani, resursele umane din stânga Nistrului şi muniţiile de la Colbasna vor permite militarilor ruşi din Transnistria să-şi exercite misiunea, dar odată cu decizia din 21 mai nu se va mai permite traversarea obraznică a altui stat de către Rusia”, a afirmat Troenco. În plus, a adăugat el, decizia din 21 mai oferă autorităţilor de la Chişinău instrumente de verificare a pacificatorilor ruşi.