Armaşu este optimist în privinţa semnării unui acord cu FMI

octavian armasu

Octavian Armaşu, ministru al Finanţelor. Foto: europalibera.org

Ministrul Finanţelor al R. Moldova, Octavian Armaşu, a acordat un interviu postului de radio „Europa Liberă”, în cadrul căruia a vorbit despre dificultăţile cu care se confruntă sistemul financiar din R. Moldova, împrumuturile la care recurge guvernul pentru a achita pensiile şi salariile, precum şi şansele R. Moldova de a accesa finanţarea externă.

Semnarea acordului cu FMI

„Nu am îngrijorări mari, pentru că am discutat deja foarte multe lucruri. Este vorba de inițierea unor ample reforme în primul rând în domeniul financiar-bancar. Dl Cioclea și cu mine ne-am asigurat, pe de o parte, că acestea, din punct de vedere tehnic, sunt realizabile, iar, pe de altă parte, a fost necesar să existe și suport politic pentru aceste reforme. Și acest suport politic există. De aceea sunt foarte sigur că acest program va fi semnat și va fi implementat.

Din alt punct de vedere, acest program este de regulă o locomotivă, un motor pentru promovarea reformelor. Și, dacă privim retrospectiv, cele mai mari reforme în R. Moldova s-au făcut în cadrul programelor cu FMI. Am în vedere reformele la nivel macroeconomic, reformele structurale. Și sper că vom avea șansa în cadrul următorului program să implementăm reforme importante pentru prezentul și viitorul R. Moldova.”

Împrumuturile contractate de la băncile comerciale

„Ministerul de Finanțe apelează astăzi la băncile comerciale pentru a împrumuta bani prin emisii de valori mobiliare de stat. Lucrul acesta are loc din cauza că există credibilitate că R. Moldova își onorează obligațiile. Din momentul în care statul spune că nu mai vreau să-şi onoreze obligațiile pentru că nu-i plac, apar semne de întrebare. Și atunci normal că vom fi un stat izolat, ocolit de toată lumea. Acesta este un scenariu ce trebuie evitat. Nici nu vreau să mă gândesc la el. De aceea noi trebuie să executăm această obligație.”

„Noi ne finanțăm de la începutul anului de pe piața internă, pentru că alte surse nu avem, nu avem finanțare externă. La începutul anului, când am venit la minister, ratele dobânzilor erau de circa 26% la valorile mobiliare de stat, ceea ce reprezenta o criză profundă – criză de lichidități, criză de neîncredere. Și noi eram nevoiți să continuăm să împrumutăm, din considerentul că în ianuarie-februarie și martie încasările sunt destul de mici. Ca efect sezonier, acestea sunt mai joase decât nivelul cheltuielilor care sunt mai mult sau mai puțin constante de la lună la lună.”

„Și ca să acoperim deficitul acesta am fost nevoiți să ne împrumutăm. În primul trimestru, am împrumutat circa 1,2 miliarde lei de la bănci. A fost foarte greu pentru că ratele dobânzilor erau foarte mari, dar am reușit să le reducem. Astăzi, ratele dobânzilor au coborât la nivelul de 11-12%, a fost un moment în care au căzut chiar sub 10%. Acest lucru se datorează faptului că am coordonat acțiunile cu Banca Națională, cu politică monetară mai echilibrată și chibzuită și am ieșit pe piața de valori mobiliare cu oferte mai calculate ca să putem coborî ratele dobânzilor. Și acum rata la care ne împrumutăm este mai mult sau mai puțin rezonabilă. Mi-aș dori să fie și mai mică. Există potențial pentru o reducere și mai departe și asta cred că vom observa ulterior, în special după ce va veni și finanțarea externă.”

„În aprilie și mai, nu prea am majorat suma datoriei, deci, practic, când expirau valorile mobiliare vechi noi, emiteam același volum de valori mobiliare noi, astfel ca să menținem un nivel de datorie constant. Ne-am finanțat în aprilie și mai, în primul rând, din încasările fiscale. În aprilie, am avut și ceva privatizări, ceea ce ne-a adus circa 260 milioane de lei la buget și ne-a permis să ne finanțăm.

Iarăși, un lucru pe care noi l-am reușit este să majorăm încasările la buget în special de la Fisc și Vamă. Am reușit să reducem fenomenul corupției, contrabandei și evaziunii fiscale. Ce-i drept, la prima etapă prin instrumente administrative interne în ambele instituții. Unii funcționari au fost rugați să părăsească instituțiile, au fost făcute rocade de angajaţi ca să fie rupte legăturile cu agenții economici. Și, în felul acesta, avem o creștere a încasărilor la Vamă de circa 11% și la Fisc de circa 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Și asta pe fundalul scăderii importurilor și a scăderii consumului. Ceea ce cred eu că este bine.”

Sprijin politic pentru a curăța sistemul bancar

„Da, există. Și lucrul acesta a fost discutat de mai multe ori cu liderii politici, cu majoritatea parlamentară. Ați observat deja că au fost adoptare mai multe legi care să întărească rolul Băncii Naționale, să-i dea mai multe instrumente de intervenție ca să mențină sistemul curat și funcțional…”„Băncii Naționale i se dau instrumentele pentru a interveni și a obliga acționarii să devină transparenți, să dezvăluie adevărații beneficiari. Și odată cu implementarea acestui cadru legal, cred că veți vedea și Dvs. cum se vor schimba lucrurile. Acest proces este declanșat deja”.

„Decizia politică, până la urmă, este adoptarea tuturor legilor pe care trebuie să le adopte Parlamentul în actuala legislatură de primăvară-vară. Deci, noi așteptăm până la sfârșitul lunii iulie să fie aprobate mai multe legi despre care am spus, care se referă la sistemul financiar-bancar.”

„Vor fi adoptate legi care nu reprezintă de fapt nimic extraordinar. Este vorba de instrumente care există la îndemâna mai multor bănci naționale din mai multe țări. Deci, se implementează de fapt bune practici de la nivel internațional.”

Datoria externă

„Datoria externă, chiar având în vedere și garanțiile emise, ajunge la circa 42% din PIB-ul anului 2016. 42% încă nu este un nivel critic. Și, cu toate că nivelul critic devine tot mai vizibil la orizont, până acolo mai este, mai avem capacitate de a ne mai împrumuta.”

„În ce priveşte politica de impozitare, în perioada de criză trebuie să fim foarte atenți la majorarea impozitelor. Vreau să vă spun că povara fiscală din R. Moldova nu este atât de mare, dacă e să vorbim despre povara pe business. Impozitul pe venit de 12% este unul dintre cele mai mici din regiune. Ne străduim să nu majorăm această povară. Și asta e ceea ce putem să ne permitem. Ne străduim să nu majorăm impozitele și să avem acest deficit care să stimuleze creșterea economică.”

Despre majorarea vârstei de pensionare

„Până una-alta, nu a fost nicio condiție în acest sens înaintată de FMI, dar, cu siguranță, acest subiect va fi discutat în cadrul programului. De altfel, este adevărat că sistemul de pensii are nevoie de reformare. Nota de plată pe care trebuie să o plătim din Bugetul de Stat pentru sistemul de pensii crește pe an ce trece. Aici sunt două probleme: problema demografică – când vedem structura de vârstă, sistemul în starea lui actuală nu poate continua mulți ani. Prin urmare, trebuie să intervenim cu schimbări ca să-l echilibrăm, ca să devină sustenabil.

În plus, există, în opinia mea, o legătură slabă dintre contribuțiile la sistemul de pensii și beneficiile pe care le primește pensionarul. Această legătură slabă, la rândul său, provoacă fenomenul salariilor în plicuri. Și acesta este din nou un element al reformei care trebuie implementat neapărat… S-ar putea să fie și majorări de cens, vom vedea. Astăzi, nu vă pot spune încă nimic, pentru că așa ceva nu a fost enunțat de reprezentanţii FMI. Problema demografică există, va trebui probabil să o tratăm pragmatic.”

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)