Arheologii cer înăsprirea pedepselor pentru căutătorii ilegali de comori

foto detectori

Potrivit Legii cu privire la protejarea patrimoniul arheologic, persoanele care comercializează şi/sau deţin neautorizat detectoare de metale şi alte aparate de teledetecţie riscă să fie trase la răspundere penală

Muzeul Naţional de Istorie continuă expertizarea celor peste 700 de monede găsite de vameşii moldoveni printre coletele care urmau să ajungă din Turcia în R. Moldova

În timp ce vameşii planifică să înăsprească controalele vehiculelor care transportă colete, ca urmare a capturii record de aur şi obiecte numismatice de la punctul de trecere Cahul-Oancea, arheologii din R. Moldova cer înăsprirea pedepselor pentru căutătorii ilegali de comori. Potrivit acestora, Legea cu privire la patrimoniul arheologic este prea blândă pentru cei care distrug siturile arheologice în procesul săpăturilor neautorizate, iar comercializarea necontrolată de detectoare de metale le uşurează sarcina aşa-numitor „arheologi negri”.

„Clienţii mei pledează nevinovaţi. Aurul a fost găsit în colete, nu la ei personal”, a declarat pentru JURNAL avocatul şoferilor reţinuţi la punctul de trecere Cahul-Oancea pentru că transportau ilegal un lot impunător de aur şi monede, camuflate în colete. Procurorii care gestionează dosarul refuză să ofere mai multe detalii pe marginea acestui caz răsunător, invocând secretul anchetei, însă susţin că au avut suficiente dovezi pentru a cere un arest preventiv de 30 de zile pentru suspecţii de contrabandă.

Cele peste 700 de monede au fost aduse la Muzeul Naţional de Istorie, pentru a fi supuse unei expertize. Deşi au trecut mai bine de două săptămâni de la ziua când conducerea Serviciului Vamal a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă obiectele de contrabandă, menţionând că unele monede ar putea să dateze din perioada antică şi valoarea unui singur exemplar ar putea să depăşească câteva mii de euro, directorul Muzeului Naţional de Istorie, Eugen Sava a menţionat că rezultatele ar putea fi gata la sfârşitul lunii martie. „Cazul este foarte complicat şi nu putem să facem tam-tam în presă. În linii generale, pot să vă spun că monedele prezintă valoare cultural-istorică, trebuie analizată fiecare monedă în parte, iar ele sunt 721 la număr. Comisia de experţi este formată din cinci specialişti şi dacă va fi nevoie vom invita experţi din străinătate. Nu vă supăraţi, dar până nu va fi semnat actul de expertiză, nu vă pot spune nimic mai mult. Cazul este cercetat de organele de drept, nu pot să ofer alte informaţii cu privire la provenienţa acestor monede”, a menţionat Sava. Potrivit directorului Muzeului Naţional de Istorie, expertizarea întregului lot de monede costă aproximativ 40 mii lei. „Expertiza unei monede costă 52 de lei. Nu este exclus ca unele dintre acestea să fie false”, a mai adăugat Eugen Sava.

Tăcerea-i de aur

Surse apropiate anchetei au declarat pentru JURNAL că secretomania în jurul acestui caz se datorează complexităţii dosarului. „Ar putea fi vorba de o reţea internaţională de traficanţi de aur şi obiecte arheologice. De mai mulţi ani încercăm să identificăm acei „arheologi negri” care, înarmaţi cu detectoare de metale, îşi desfăşoară căutările de obiecte istorice atât pe teritoriul ţării, cât şi peste hotare. Trebuie să reţinem membrii grupării şi să stabilim care este rolul fiecăruia. Trebuie să stabilim dacă nu ar fi implicat şi proprietarul rutelor internaţionale. Pe de altă parte, o scurgere de informaţie despre rezultatele complete ale expertizei efectuate de specialişti în numismatică s-ar putea solda cu mai mulţi aşa-numiţi proprietari de colecţii care ar trâmbiţa că monedele le aparţin”, a menţionat sursa noastră. În vizorul oamenilor legii sunt circa 150 de căutători ilegali de comori.

„ În ultimii zece ani traficul ilicit de bunuri din patrimoniul naţional a luat amploare. Căutătorii de comori jefuiesc siturile arheologice. Multe bunuri de o valoare istorică importantă găsite în siturile vandalizate au luat calea traficului. Spre exemplu, acum şapte ani, la Amsterdam, într-o geantă a unui diplomat, nu se ştie numele acestuia, vameşii au găsit mai multe obiecte de patrimoniu din epoca greco-romană: vase de sticlă, statuete şi obiecte de bronz, care au fost recuperate şi astăzi se găsesc în colecţia Muzeului Naţional de Istorie. În cazul capturii de monede de la punctul de trecere Cahul-Oancea, piesele provin fie din Turcia, fie din vreo ţară balcanică şi datează din epoci diferite. Potrivit convenţiei internaţionale la care e parte RM, acestea urmează să fie returnate ţării de unde au fost furate, dar pentru a face acest lucru trebuie să ştim cu exactitate provenienţa acestora. Expertiza, vă daţi bine seama, va dura”, a subliniat Vlad Vornic, directorul Agenţiei Naţionale Arheologice.

Pe de altă parte, reprezentanţi de la Ministerul Culturii, împreună cu cei de la Ministerul Justiţiei, urmează să revadă Codul penal în vederea înăspririi pedepsei pentru cei care încalcă legea cu privire la patrimoniul arheologic, aprobată în septembrie 2010. Astfel, amenzile vor fi mai mari decât cele existente, circa 3000 de lei, iar căutătorii ilegali de comori ar putea să fie condamnaţi şi la privaţiune de libertate. De asemenea, Ministerul Culturii planifică să ducă o evidenţă strictă a detectoarelor de metale. JURNAL a încercat să vadă cât de accesibilă este procurarea unui asemenea utilaj. Ei şi dacă în R. Moldova nu prea îl găseşti, site-urile din România îţi pun la dispoziţie o varietate de detectoare de metale care mai de care mai performant, mai toate se vând fără acte şi, în funcţie de mărimea buzunarului, poţi să faci o achiziţie ilegală.

Competiţia recordurilor

Deocamdată nu se ştie cum au trecut cu vederea vameşii români lotul record pentru R. Moldova de aur şi obiecte numismatice. Amintim că, la sfârşitul lunii ianuarie, vameşii moldoveni de la punctul de trecere Cahul-Oancea, în urma unui control de rutină în două microbuze, au găsit 13 kg de aur, aproximativ 400 g de pietre preţioase şi peste 700 de monede camuflate în colete. Ar fi o coincidenţă, dar la doar o săptămână de la captura record a vameşilor moldoveni, vameşii români anunţă despre o captură record de aur pentru România. Echipele Mobile ale Vameşilor de peste Prut au depistat în automobilul unui timişorean 15 kg de aur fără acte de provenienţă. Individul a declarat că bijuteriile le-a luat „de la mama din mormânt”. Nu pot fi trecute cu vederea şi reţinerile din decembrie 2013 care au avut loc în alt oraş din România. La Alba Iulia poliţiştii au pus cătuşele pe mâini la 13 persoane suspectate de contrabandă de aur din Turcia. Printre acestea se numără şi un cetăţean turc, proprietarul unei firme de transport internaţional, bănuit că ar fi capul grupării care a pus la cale afacerea cu aurul. De menţionat că şi coletele în care vameşii moldoveni au descoperit aur de contrabandă au fost găsite în microbuzele care veneau din Turcia spre R. Moldova.

The following two tabs change content below.