Apelul care poate salva viaţa copilului intoxicat

Prima jumătate de oră după intoxicaţie este esenţială

La Centrul Mamei şi Copilului din Chişinău a fost lansat un serviciu telefonic de urgenţă, denumit TOXAPEL, destinat părinţilor ai căror copii s-au intoxicat. Medicii atenţionează că metodele tradiţionale aplicate de părinţi fără a consulta medicul pot agrava starea copilului, specificând că nu în toate cazurile de intoxicaţie a copilului trebuie să i se dea să bea multă apă şi să i se provoace voma. Aceste acţiuni ar putea fi fatale pentru micuţ.

De la apelul la urgenţă 903 până la venirea ambulanţei ar putea trece mai mult de jumătate de oră. Acest timp este extrem de preţios atunci când acasă se află în stare gravă un copil care s-a intoxicat cu o anumită substanţă. Specialiştii serviciului de urgenţă TOXAPEL, lansat acum trei luni în cadrul Centrului Mamei şi Copilului, îi pot informa pe părinţi despre modul în care trebuie să acorde primul ajutor unui copil intoxicat până la sosirea ambulanţei sau până la prezentarea la spital. Nu toţi însă ştiu despre existenţa acestui serviciu.

„Avem zilnic câte 10–15 apeluri, însă nu toate ţin de intoxicaţii. E foarte important ca un părinte să nu se apuce să acorde primul ajutor copilului intoxicat fără a consulta în prealabil un medic specialist, deoarece ar putea să-i facă şi mai rău. Cu acest scop a fost iniţiat serviciul TOXAPEL”, a menţionat şefa centrului TOXAPEL Ana Oglindă.

Spectrul intoxicaţiilor este extrem de larg şi nu în toate cazurile copilului intoxicat trebuie să i se dea să bea mult lichid. Măsurile de prim-ajutor depind de substanţa cu care s-a intoxicat copilul. „Dacă pacientul s-a otrăvit cu petrol sau alt fel de combustibil, îi este interzis să bea apă”, a menţionat Oglindă. În cazul unui copil intoxicat cu sodă caustică, este interzisă cu desăvârşire provocarea vomei.

Potrivit medicilor, în intoxicaţiile cu sodă caustică sau orice substanţă caustică (soluţii de curăţat baia, bucătăria etc.) se administrează o cană cu apă simplă pentru a dilua toxicul.

Nici nu bănuia că fiul ei s-a intoxicat

Ana Oglindă, şefa centrului TOXAPEL. În cazul în care bănuiţi că micuţul dvs. a băut o substanţă toxică sau o cantitate mare de medicamente, nu pierdeţi timpul. Sunaţi urgent la 903! Imediat sunaţi şi la TOXAPEL: 022.555.220.

Copilul de doi ani al Valentinei, o tânără mamă din Chişinău, a suportat o intervenţie chirurgicală după ce s-a intoxicat cu oţet. Femeia recunoaşte că n-a dat importanţă faptului că fiul ei a confundat apa cu oţetul şi a făcut câteva înghiţituri. „A plâns vreo câteva minute şi apoi s-a liniştit, m-am liniştit şi eu. Însă, după două săptămâni, am observat că Bogdan nu mai putea mânca nimic, nici măcar apă nu putea să bea. Nu-mi pot ierta că nu am mers la spital atunci”, regretă Valentina.

Chirurgul pediatru Eva Gudumac a remarcat că un număr impunător de copii sunt aduşi cu întârziere la spital şi asta pentru că părinţii nu conştientizează pericolul la care sunt expuşi copiii după ce beau oţet: „Complicaţiile apar treptat. Timp de o lună copilul pare absolut sănătos, însă în acest răstimp acidul îi cicatrizează organele interne. Are loc stenoza, strâmtorarea esofagului şi copilul va avea nevoie de o intervenţie chirurgicală”.

Doar la Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu” din Chişinău sunt internaţi anual peste 200 de copii cu diverse intoxicaţii. Mai bine de jumătate sunt copii care au înghiţit un număr mare de pastile, fie că le-au găsit în locurile accesibile pentru ei, fie că părinţii, dorind să-şi trateze copilul, îi administrează o supradoză de pastile.

„Este extrem de important ca persoanele care ne apelează să ştie cu ce substanţă s-a intoxicat copilul pentru ca noi să ştim ce recomandări să-i oferim”, a menţionat şefa centrului TOXAPEL.

Persoanele care apelează la serviciul de urgenţă în caz de intoxicaţii trebuie să dea câteva informaţii legate de ce s-a întâmplat. Trebuie să ştie cât se poate de exact toxicul sau substanţa pe care a ingerat-o copilul, trebuie să ştie ora la care s-a întâmplat şi să răspundă la câteva întrebări tip care se pun părintelui în legătură cu starea în care se află copilul.

Aceeaşi problemă, banii

La noi, serviciul TOXAPEL a fost făcut după modelul celui din România, unde acesta funcţionează din 1999 la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti. „Prin acest serviciu, urmărim pe de o parte să degrevăm camerele de gardă de adresări inutile. De exemplu, dacă este vorba de ingerare de substanţe toxice, cum ar fi, detergenţi, pastă de dinţi, bile de silicon, când pacientul beneficiază de indicaţiile noastre şi poate rămâne la domiciliu. Pe de altă parte, prin acest serviciu, urmărim să creştem supravieţuirea în intoxicaţii, spunând părinţilor ce au de făcut în prima jumătate de oră de la intoxicaţie care este cea mai importantă şi decide evoluţia ulterioară a complicaţiilor”, a declarat pentru JURNAL Viorela Gabriela Niţescu, medic primar pediatru la Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, şefa centrului TOXAPEL din România.

Persoanele care răspund la apel, atât la noi, cât şi în România sunt medici toxicologi profesionişti. Unica problemă pe care a remarcat-o Niţescu este remunerarea acestor servicii suplimentare prestate de specialişti. „Serviciul este asigurat de asistenţi şi medicii secţiei în mod voluntar”, a menţionat medicul pediatru.

Numărul de telefon pe care trebuie să-l ştie fiecare părinte: 022 555-220

Serviciul TOXAPEL funcţionează 24 din 24 de ore şi poate fi accesat de la orice telefon. Prima jumătate de oră este esenţială în cazul celor mai multe intoxicaţii. Amânarea acţiunilor de urgenţă pe care le poate întreprinde un părinte la indicaţia medicului specialist, până la venirea ambulanţei, poate să ducă la îmbolnăvirea gravă a copilului. „Orice copil care a suferit o stenoză de esofag primeşte grad de invaliditate. Vă imaginaţi ce înseamnă pentru un copil de un an sau doi invaliditate de durată? El completează numărul invalizilor din R. Moldova, care este şi aşa impunător. Dar ce e un invalid? Indemnizaţii în plus. E o povară nu doar pentru familie, ci şi pentru stat. O povară pentru toată populaţia activă. De aceea, trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce priveşte profilaxia acestor afecţiuni grave care apar la copii, în special din cauză neglijenţei părinţilor”, a conchis Eva Gudumac, director coordonator al Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu” din Chişinău.

Svetlana Panţa

 

The following two tabs change content below.