Apărător al Istoriei Românilor

anatol petrenco(profesorul Anatol Petrencu la 60 de ani)

Printre cei mai cunoscuţi cercetători ai istoriei neamului românesc şi ai unor probleme ale istoriei celui de-al Doilea Război Mondial se înscrie pe bună dreptate doctorul habilitat, profesorul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova (USM), Anatol Petrencu, care, în aceste zile frumoase ale lunii mai, împlineşte 60 de ani.

Anatol Petrencu s-a născut la 22 mai 1954 într-o familie de muncitori. După absolvirea Şcolii medii nr. 1 din Căuşeni (1971), a lucrat ca muncitor, iar apoi (1972–1974) a făcut serviciul militar în Armata Sovietică. Este angajat al USM din 1974. După absolvirea cursurilor de pregătire (1974–1975), a devenit student al Facultăţii de Istorie (1975–1980), apoi lector la Catedra Istoria Modernă şi Contemporană (1980) a aceleiaşi facultăţi. Graţie străduinţelor şi capacităţilor sale, a parcurs cu succes toate treptele carierei universitare de la asistent la profesor.

După doi ani de muncă la catedră (1980–1982), a susţinut cu succes examenele de admitere la doctorantură la Institutul pentru Economia ţărilor socialiste din cadrul Academiei de Ştiinţe a URSS, unde, timp de trei ani, în calitate de doctorand (1982–1985), a reuşit să elaboreze disertaţia pentru obţinerea gradului ştiinţific de doctor în istorie cu tema „Relaţiile româno-italiene în anii 70–prima jumătate a anilor 80 ai secolului XX”.

La 11 iunie 1986 a susţinut cu succes teza de doctor în istorie. Omul de ştiinţă Anatol Petrencu a abordat pentru prima dată astfel de probleme importante pentru istoria neamului românesc: Relaţiile româno-italiene după cel de-al Doilea Război Mondial; Poziţia României şi Italiei în problemele asigurării securităţii şi colaborării în Europa; Problemele colaborării economice româno-italiene; Relaţiile sovieto-italiene în domeniile culturii, învăţământului, ştiinţei etc.

În 1990–1992 a deţinut funcţia de decan al Facultăţii de Istorie a USM, activând în acelaşi timp în calitate de conferenţiar (1991)la Catedra Istoria Modernă şi Contemporană.

A fost un prieten bun al studenţilor în perioada de după prăbuşirea URSS, perioadă în care au avut loc evenimente politice de amploare. Ca patriot al neamului, a participat împreună cu studenţii la manifestaţii în cadrul cărora erau dezbătute probleme majore – independenţa Republicii Moldova, predarea Istoriei Românilor ş.a. –, contribuind astfel, împreună cu studenţii, la deşteptarea conştiinţei naţionale.

După proclamarea independenţei, a susţinut procesul de democratizare a Republicii Moldova şi de revenire la valorile naţionale. La iniţiativa sa a fost dizolvată Catedra Istoria URSS şi înfiinţată Catedra Istoria Românilor – prima în Republica Moldova. A participat la elaborarea programelor de studii universitare şi a manualelor şcolare la disciplina „Istoria contemporană Universală” pentru clasa a IX-a şi a XII-a.

În 1995 guvernarea agrariană a decis să suprime din învăţământ obiectul „Istoria Românilor”. În apărarea acestei discipline a fost format un comitet de conducere al grevei generale, preşedinte al căruia a fost ales profesorul Petrencu.

În urma protestelor paşnice, preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, a instituit un moratoriu privind predarea „Istoriei Românilor” în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova (valabil până în ziua de astăzi).

A îmbinat activ funcţia de dascăl al învăţăceilor cu cea de cercetător al istoriei românilor. Investigaţiile profesorului Petrencu au fost încununate cu susţinerea la 16 ianuarie 1998 a tezei de doctor habilitat cu tema „Politica României privind Basarabia în 1940–1944”, avându-l în calitate de consultant ştiinţific pe doctorul habilitat, membru de onoare al Academiei Române, Alexandru Moşanu.

În baza unui vast material documentar, a analizat astfel de probleme majore, precum: Raptul şi sovietizarea Basarabiei (1940–1941); Administraţia Basarabiei eliberate; Activitatea Guvernământului Basarabiei în domeniul economic şi social. 1941–1944; Învăţământul, ştiinţa, cultura, ocrotirea sănătăţii; Religia; Dinamica creşterii şi descreşterii populaţiei din Basarabia. După susţinerea tezei, a devenit doctor habilitat şi profesor universitar (1999).

În general, în decursul celor patru decenii de activitate în cadrul USM, a dat dovadă de capacităţi intelectuale şi organizatorice demne de urmat. A elaborat şi a predat cursul de istorie contemporană a ţărilor din Europa Occidentală şi America, publicând pentru studenţi suportul de curs „Istoria Universală. Epoca contemporană, 1939–1995 (Europa, SUA, Canada, America Latină)”, care a cunoscut trei ediţii.

Una dintre preocupările de bază ale profesorului Anatol Petrencu este studierea profundă a problemei poloneze în anii celui de-al Doilea Război Mondial, o problemă complicată, controversată şi actuală (Masacrul de la Katyn, modificarea frontierelor Poloniei, comunizarea/sovietizarea etc.).

Cărţile sale au intrat temeinic în circuitul ştiinţific, fiind apreciate de mediul academic şi publicul larg din Polonia, România şi Republica Moldova. Pentru contribuţia sa la cercetarea problematicii poloneze, preşedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, i-a conferit ordinul „Crucea de Merit de Argint” (2010), iar statul polonez i-a acordat medalia „ProMemoria” (2013).

O altă preocupare permanentă a profesorului Petrencu este participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial, locul deosebit al istoriei Basarabiei în anii celei de-a doua conflagraţii mondiale. Studiile din arhive şi muzee militare (România, R. Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina etc.), cercetarea documentelor publicate şi a literaturii de specialitate i-au permis profesorului Petrencu să publice studii monografice despre acest subiect. Evidenţiem în acest context monografia „Basarabia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1939–1945) tipărită în mai multe ediţii.

În calitate de preşedinte al Institutului de Istorie Socială (INIS „ProMemoria”) din cadrul USM, s-a implicat activ, alături de colaboratorii săi, în recuperarea memoriei celor care au avut de suferit în anii regimului totalitar comunist de ocupaţie. În urma eforturilor depuse, echipa INIS „Promemoria” a elaborat proiectul de cercetare ştiinţifică „Românii în Gulag”: recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist în Basarabia (1940–1941, 1944–1953)”, proiect ce a obţinut susţinerea financiară din partea Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a României (pentru 2013, dar şi pentru 2014).

Un prin rezultat al realizării proiectului a fost publicarea volumului „Teroarea stalinistă în Basarabia. Studii, documente, memorii”, Chişinău, Tipografia „Balacron, 2013.

Anatol Petrencu este redactor-şef al revistei bianuale „ProMemoria”, revistă ce se preocupă de recuperarea memoriei colective. Istoricul Anatol Petrencu împărtăşeşte experienţa sa în domeniul cercetării trecutului istoric cu tinerii istorici preocupaţi de problemele actuale ale istoricei contemporane. A fost conducătorul ştiinţific a zece teze de doctor în ştiinţe istorice.

Pentru succesele obţinute în cercetarea istoriei a fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”(2010). Este membru de onoare al Academiei Civice (Bucureşti, preşedinte – Ana Blandiana), membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (2014), a fost decorat cu Ordinul Naţional „Serviciul credincios” în grad de Comandor (2014).

Corpul profesoral al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM îl felicită călduros cu ocazia împlinirii onorabilei vârste de 60 de ani, dorindu-i tradiţionalul Vivat, crescat, floreat!

Pavel Cocârlă,

doctor habilitat, profesor

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)