Antonie Plămădeală, fiu al Basarabiei

Mitropolitul Ardealului spunea că basarabenii s-au schimbat mult după jumătate de veac

La 27 decembrie 1970, în Catedrala Patriarhală din București, la sfârșitul unei ceremonii religioase, cineva a exclamat: „Trăiască Basarabia românească!”. Toată lumea a rămas uimită de îndrăzneala celui care a strigat, căutându-l cu ochii. Curajosul era Pantelimon Halippa, președintele Sfatului Țării, care auzise că în acea zi, un fiu al Basarabiei, Antonie Plămădeală, urma să fie hirotonit în calitate de vicar patriarhal.

Bustul Mitropolitului Antonie PLămădeală de la Biblioteca Raională din oraşul Hânceşti, care-i poartă numele.

Despre viața și activitatea Mitropolitului Antonie Plămădeală am avut ocazia să aflu în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice: „Antonie Plămădeală – fiu al Basarabiei, Mitropolit al Ardealului”, găzduită pe 7 iunie 2019 de Biblioteca Raională din oraşul Hânceşti, care-i poartă numele.  

„Mitropolitul Antonie Plămădeală este un exemplu și o dovadă clară că din sânul tinerimii basarabene, născute după unire și formate în cadrul școlii românești, au ieșit mari personalități”, apreciază generația de intelectuali născută în Basarabia României Mari tânărul preot Mihai Bulmaga.

 Influențe basarabene

„Mitropolitul s-a născut la 17 noiembrie 1926, la Stolniceni, judeţul Lăpuşna. Studiile iniţiale le-a făcut la Seminarul Teologic din Chişinău, din 1937 până în 1944, când a fost nevoit să se refugieze peste Prut. Mitropolitul spunea, în amintirile înregistrate de un ziarist, că la seminar a fost o atmosferă „foarte germană”, dar că nu era greu şi obositor să fii disciplinat şi îmbrăcat impecabil, atunci când aveai un director ca Sergiu Bejan, om sever şi corect, care te trata cu „domnule elev” şi cerea să nu accepţi înjosiri din partea nimănui. Profesorii de la seminarul în care Antonie Plămădeală şi-a făcut studiile până în clasa a 7-a, „aveau un grad înalt de civilizaţie, poate şi de cultură, care depăşea epoca”, îl citează Bulmaga pe mitropolit.

„Eram tentaţi să atribuim doar Ardealului influenţa asupra comportamentului Mitropolitului Antonie Plămădeală, dar iată că şi Basarabia a fost astfel înainte de 1944”, spune preotul, menționând că, după ce s-a refugiat în România, Antonie Plămădeală a avut o soartă foarte grea.

A fost şase ani pus pe fugă de autorităţile comuniste, a făcut doi ani de închisoare şi opt ani de muncă necalificată la o fabrică. După ce a fost supus umilinţei de a se legitima ca în romanul său „Trei ceasuri în iad”, cum oare şi-a păstrat Antonie Plămădeală reflexele cultivate?”, se întreabă Bulmaga.

A urmat mai apoi cursurile Seminarului Teologic, apoi Facultatea de Teologie din Bucureşti, informează tânărul preot, apreciind că Antonie Plămădeală „a avut curajul să facă și studii în străinătate, apoi un doctorat şi să se dezvolte în acele condiţii ale regimului comunist. După ce a fost hirotonit episcop vicar la arhiepiscopia Sibiului, în 1982, a fost ales şi mitropolit titular peste toată biserica din Ardeal. „De fapt, a fost şi ultimul mitropolit al bisericii unite din Ardeal”, spune preotul Bulmaga.

„Un om deosebit”

Vasile Malanețchi, directorul Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău, care l-a cunoscut personal pe Antonie Plămădeală, spune că mitropolitul a fost o personalitate proeminentă nu doar în plan teologic și spiritual, dar şi în plan cultural, ştiinţific şi uman.

„A fost un om deosebit, o personalitate multilateral dezvoltată, care s-a manifestat în câteva domenii de activitate. În primul rând, ca teolog practicant, călugăr, episcop, arhiepiscop, mitropolit. A reprezentat Biserica Ortodoxă Română la foruri înalte ecumenice în plan european şi mondial. A fost, mai întâi de toate, scriitor, istoric, om de cultură, de ştiinţă, de artă. Dacă nu se întâmpla să ajungă mitropolit, s-ar fi produs cu brio în sfera literaturii.

Am avut ocazia să-l cunosc personal. S-a arătat atunci foarte bucuros de vizita pe care i-am făcut-o la Patriarhie. Eram cu părintele Petru Buburuz, care mă invitase la Bucureşti la o primă consemnare a Unirii Basarabiei cu Ţara, organizată de Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina. Mai era cu noi şi Iacob Burghiu, viceministrul Culturii şi Cultelor. Pe atunci ni s-a acordat o atenţie deosebită. Pe urmă ne-am mai întâlnit în câteva rânduri şi de fiecare dată ne-a lăsat o impresie puternică, atât ca teolog, conducător al bisericii, dar şi ca savant, cărturar”, își aduce aminte Vasile Malanețchi întâlnirea cu mitropolitul Ardealului.

Vasile Malanețchi spune că mitropolitul s-a manifestat la cel mai înalt nivel în 1996, la Iaşi, unde a avut loc congresul refugiaţilor. Şedinţa de deschidere a acelui congres, spune el, a avut loc la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi, unde mitropolitul a ţinut un discurs emoţionant în care a povestit cu durere despre refugiul basarabenilor în Țară.

 

Sesiunea de comunicări ştiinţifice: „Antonie Plămădeală – fiu al Basarabiei, Mitropolit al Ardealului”, găzduită pe 7 iunie 2019 de Biblioteca Raională din oraşul Hânceşti, care poartă numele mitropolitului.

 

 „Trăiască Basarabia românească!”

Istoricul Ion Negrei, cercetător științific la Institutul de Istorie din Chișinău, vorbește despre relația dintre Pan Halippa și Mitropolitul Antonie Plămădeală, care a început într-un moment de vârf al creației și activității lui Antonie Plămădeală.

„Era hirotonit în calitate de vicar patriarhal, la 27 decembrie 1970, când, în Catedrala Patriarhală din București, după procesiune, se auzi o voce: „Trăiască Basarabia românească!”. Toți au rămas uimiți, s-au uitat în jurul lor. Cel care a strigat a fost Pantelimon Halippa, atunci când în România cuvântul Basarabia nu se rostea. Puțini dintre cei prezenți cunoșteau că Antonie este din Basarabia. Părintele Antonie nu s-a speriat. A rămas şi el uimit, chiar dacă acolo erau și agenți ai securității, care erau mereu pe urmele lui. S-au îmbrățișat în biserică. A doua zi, s-au întâlnit la reședință, unde Pan Halippa i-a făcut o vizită. Și chiar în prima ședință a celor doi fii ai Basarabiei, experimentatul Halippa i-a vorbit tânărului ierarh despre unirea Basarabiei cu România, despre activitatea domniei sale în cadrul Sfatului Țării”, descrie istoricul Negrei acel moment.

În 1978, spune Ion Negrei, Pan Halippa căuta cui să transmită ștafeta cauzei românești, iar unul dintre candidați era Mitropolitul Antonie Plămădeală. Dar Halippa a murit în 1979 fără a desemna un continuator al cauzei naționale.

Cu inima pentru basarabeni

Conferențiarul universitar, preotul Octavian Moșin, este printre cei care l-a cunoscut personal pe mitropolitul Antonie Plămădeală la Sibiu, în anii studenției. Povestește că mitropolitul le sărea tot timpul în ajutor studenților basarabeni veniți la studii la teologie.

„Ținea mult la basarabeni și chiar ne încuraja. Așa s-a întâmplat că în anul 2000, când am ajuns la Sibiu, fiind târziu, neavând unde să fim cazați, secretara l-a anunțat că sunt doi studenți. El a zis să-i ia niște creștini în gazdă. Și am fost și ospătați și ni s-au dat și bani de drum. L-am prins în ultimii ani ai vieții. În 2003, când a publicat cartea „Basarabia”, mi-a dat un exemplar. Era deja în cărucior, mâna dreaptă nu-i mai funcționa. Cu stânga a pus cruce și a scris Antonie, dar a zis că mai departe să scriem ce vrem. Am lăsat doar semnătura ierarhului și am vărsat ambii câte o lacrimă. Fiindcă eram tânăr slujitor, numit de doi ani la capela Universității de Stat, fosta școală spirituală a Seminarului Teologic din Chișinău, unde sunt preot până în prezent, tocmai pornisem restaurarea bisericii și dânsul mi-a vorbit cu lux de amănunte ce și unde se află. În anul 1944, dânsul de aici a plecat peste Prut. A revenit abia peste 50 de ani, atunci când în 1992 a fost numit membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Dânsul spunea că basarabenii s-au schimbat mult după jumătate de veac, că perioada sovietică și-a spus cuvântul, încât noi gândim altfel și, oricât de multă deschidere ar avea față de noi, rămânem mai închiși, avem o frică de a comunica și de a spune lucrurilor pe nume”, spune Octavian Moșin.

 Înaintași care au apărat credința în condițiile feroce ale regimului comunist

Profesorul universitar Anatol Petrencu, preşedintele CC INIS „ProMemoria”, menționează că Antonie Plămădeală a scris mult despre Basarabia, mai ales despre perioada comunistă pe care a trăit-o, despre deportări. Și că a încercat să justifice cumva plecarea peste Prut a intelectualilor din Basarabia.

Istoricul Anatol Petrencu a atras atenția să nu uităm de înaintașii noștri și să-i valorificăm, să le citim cărţile, fiindcă altfel, o să dispărem ca popor. „Vreau să vă spun că avem multe personalități care au fost date uitării cu bună știință. Regimul comunist i-a neglijat și înlăturat, ca să uităm de ei. Sarcina noastră, a istoricilor, a bibliotecarilor, a profesorilor, este să facem cunoscuți înaintașii noștri care au promovat trecutul, oameni care au apărat credința în condițiile atât de feroce ale regimului comunist”, ne îndeamnă profesorul Petrencu.

Anatol Petrencu, prof. univ., dr. hab., preşedintele CC INIS „ProMemoria”, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiință din România. Foto: Nadejda Roşcovanu

Larisa Suleimanov, bibliograf BPR Hâncești, prezintă biobibliografia ,,Zidind iubire, a urcat în icoană: Mitropolitul Antonie Plămădeală”. Foto: Nadejda Roşcovanu

 

Constantin Lazăr, preşedintele Academiei Europene pentru Cultură şi Artă, a spus că Mitropolitul Antonie Plămădeală a donat Mitropoliei Basarabiei un camion de cărți religioase, care nici până azi nu au ajuns la Chișinău, pe motiv că mitropolia nu ar fi avut cu ce le transporta. Foto de la conferinţa ce a avut loc la biblioteca din Hânceşt.

Vasile Malaneţchi, scriitor şi jurnalist, directorul general al Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Foto: Nadejda Roşcovanu

Ion Negrei, cercetător științific, Institutul de Istorie din Chișinău şi protoiereul mitrofor Octavian Moşin, conf. univ,. dr., Universitatea de Stat din R. Moldova. Foto: Nadejda Roşcovanu

Tatiana Darii, directoarea Bibliotecii Raionale „Antonie Plămădeală”, Hâncești. Foto: Nadejda Roşcovanu

Istoricul Ion Negrei şi preotul Octavian Moşin. Foto: Nadejda Roşcovanu

MIhai Bulmaga, preot. Foto: Nadejda Roşcovanu

Participanţii la conferinţa dedicată Mitropolitului Antonie Plămădeală. Foto: Nadejda Roşcovanu

The following two tabs change content below.
Nadea Roşcovanu

Nadea Roşcovanu

Nadea Roşcovanu

Ultimele articole de Nadea Roşcovanu (vezi toate)