Antieuropeanul Dodon: donații suspecte în fondul electoral, alergat la Moscova și procese de judecată cu foștii parteneri

Igor Dodon cu megafon

Foto: Constantin Grigoriţă

Actualul antieuropean Igor Dodon a intrat în această campanie electorală cu slogane puternice în favoarea Rusiei, implicând chiar și politicieni de la Moscova în campania sa, dar și cu o serie de procese de judecată nerezolvate cu partenerii locali. Foștii conducători ai Partidului Socialiștilor (PSRM) îl acuză de uzurparea puterii în partid, iar unii membri ai Federației de Șah cer anularea rezultatelor conferinței la care Dodon a fost ales președinte. În lista donatorilor partidului figurează studenți și pensionari, care au câștigat într-un an mai puțini bani decât au donat formațiunii.

La 12 și 13 octombrie (cu o zi înainte de Hramul Chișinăului), liderii Blocului Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, Victor Șelin și Mihail Formuzal, s-au aflat la Moscova. Surse confidențiale ne anunță că ei au avut o întrevedere cu Vladimir Cernov, responsabil în cadrul administrației prezidențiale de relațiile cu CSI. Acolo s-ar fi făcut presiuni asupra celor doi ca să-și retragă blocul din campania electorală, astfel ca să nu ia voturi de la Igor Dodon, pliat pe aceeași orientare.
Până în prezent, blocul nu a fost scos din cursa electorală, însă, la scurt timp, Mihail Formuzal a anunțat că se retrage temporar de pe listă, motivând că vrea să rămână în Guvern pentru a pleda cauza deschiderii mai multor secții de vot în Rusia.

Victor Șelin: „Niciun politician n-o să vă spună ce întrevederi a avut”

Că Șelin și Formuzal s-au aflat în cele două zile la Moscova o confirmă declarațiile acestora, însă ei au spus presei că se duc pentru a se întâlni cu moldovenii din diasporă. Întrebat dacă a avut o întâlnire și la administrația prezidențială, liderul Blocului, Victor Șelin, a răspuns: „Niciun politician n-o să vă spună ce întâlniri a avut. Am fost de multe ori la Moscova și am avut multe întâlniri. Nimeni nu face presiuni asupra blocului nostru. La data de 30 octombrie a fost termenul-limită până la care se puteau destrăma blocurile electorale. Blocul nostru este înregistrat și Mihail Formuzal rămâne pe listă. Sunt niște dezinformări special lansate”, ne-a spus Șelin.
Nici Igor Dodon nu spune clar dacă a avut sau nu întâlniri cu Vladimir Cernov, despre care presa a scris că ar fi „mentorul său de la Moscova”: „Am avut întâlniri cu mulți demnitari ruși. Iar cea mai importantã a fost cu președintele Vladimir Putin”.

Cine finanțează partidul? Oameni de afaceri, bugetari, șomeri, studenți, pensionari

Deocamdată nu se știe dacă Rusia susține și financiar partidul lui Igor Dodon (lucru interzis de legislație) și nu doar politic. Chiar dacă susține că are o activitate transparentă și ar fi în permanență în vizorul organelor de control, Igor Dodon a făcut publice liste cu finanțatorii partidului abia în actuala campanie electorală. Acestea sunt însă liste incomplete, întrucât în ele apar doar sumele intrate în fondul electoral. Activitatea electorală și antieuropeană a lui Igor Dodon a început însă mult mai devreme, prin grandioasele concerte cu artiști din Rusia și prin afișajul electoral masiv cu care a cuprins toată Moldova.
Ca și în cazul altor partide, în rapoartele depuse la CEC de către PSRM se găsesc în calitate de donatori pensionari, studenți sau masteranzi, ale căror venituri sunt mai mici decât sumele donate. Am găsit-o în listă și pe jurnalista Natalia Vlasova, angajată la o televiziune prin internet finanțată de Igor Dodon. Ea ar fi donat 85 de mii de lei – salariul mediu pe un an al unui jurnalist. Când am întrebat-o de unde are o asemenea sumă, am primit răspunsul: „Nu vă voi răspunde la această întrebare. Puteți discuta cu secretarul partidului despre asta”.

Tertipuri pentru a evita controalele de la Fisc?

Șiretlicul pe care îl utilizează partidele, inclusiv PSRM, este că indică la donatori sume de până la 100 de mii de lei, întrucât după acest plafon CEC solicită Fiscului verificarea donatorilor. Astfel, în rapoartele financiare găsim preponderent sume de 80-90 de mii de lei. Angajații SRL „Exclusiv Media”, care editează publicația „Argumentî i faktî” în Moldova, au donat masiv bani socialiștilor. Șase oameni au donat aproximativ câte 85 de mii de lei, iar un al 7-lea, Veaceslav Anghel, care este administrator și fondator la „Exclusiv Media”, ar fi donat 89 de mii de lei în calitate de fondator al unei alte firme, „Consacces”. În anul 2012, majoritatea firmelor indicate în raportul financiar al PSRM au avut vânzări de peste un milion de lei, cu excepția firmei „Primcolect-Com”, care indică în 2012 zero venit și al cărei fondator, Iurie Juc, a donat 71 de mii de lei.
Alexandru Odințov, candidat pe lista PSRM, ar fi donat și el 87 de mii de lei, chiar dacă a câștigat anul trecut doar 72 de mii de lei. Această persoană este trecută pe lista electorală ca politolog șomer, iar pe lista donatorilor – ca angajat la munci sezoniere.

Cine a plătit închirierea sălilor de la Moscova?

Până pe 6 noiembrie, PSRM a cheltuit pentru campanie 4 milioane 833 mii lei. Totuși nu toate cheltuielile par să fie reflectate în raportul financiar. Nu găsim acolo, de exemplu, cheltuielile pentru închirierea sălilor de peste hotare pentru întâlnirile cu alegătorii (una ar fi sala de 1500 de locuri de la Moscova pentru întâlnirea din 2 noiembrie) și cheltuielile pentru crearea și întreținerea paginilor sponsorizate de pe facebook ale partidului. Igor Dodon nu a răspuns concret la aceste două întrebări. „Avem toată documentația necesară și ne îndeplinim conştiincios rapoartele financiare. Dacă am fi cu ceva vinovați, am fi imediat penalizați. Acum câteva săptămâni, abia am ieșit de sub monitorizarea celor de la Fisc, cu prezența lor în sediul PSRM. Suntem permanent în vizorul CEC-ului și al altor structuri ale statului”, răspunde liderul PSRM.

De facto, nicio lege nu prevede un mecanism clar de verificare a persoanelor care donează partidului mai mulți bani decât câștigă. Potrivit Corneliei Călin, analist financiar la Asociația „Promo-Lex”, atribuțiile legale ale Comisiei Electorale Centrale arată că aceasta POATE cere Curții de Conturi sau Inspectoratului Fiscal (IF) să efectueze un control al surselor de venit și corectitudinii evidenței banilor donați. Deocamdată însă nicio persoană nu a fost verificată, iar președintele CEC, Iurie Ciocan, a declarat că a solicitat, printr-o scrisoare, IF să verifice agenții economici și persoanele care au făcut donații mai mari de 100 de mii de lei.

„Voi lua bani de la ruși, Filat și Plahotniuc”

Igor Dodon a intrat în această campanie electorală având pe rol litigii de judecată cu foștii parteneri din Partidul Socialiștilor, dar și cu membri ai Federației de Șah, a cărei conducere a preluat-o în anul 2011. După ce a părăsit Partidul Comuniștilor, la sfârșitul anului 2011, Igor Dodon a aderat la Partidul Socialiștilor, condus de Veronica Abramciuc, formațiune care nu era una parlamentară. „Am încheiat un acord în care scrie că partidul pune la dispoziția lui Dodon structurile centrale şi teritoriale, iar echipa nouă își asumă întreținerea financiară a partidului”, spune Veronica Abramciuc. La scurt timp însă, lucrurile au început să se schimbe. Una dintre primele disensiuni ar fi fost legată de organizarea, în vara anul 2013, a referendumului de demitere a primarului Dorin Chirtoacă. „Noi am fost împotrivă ca partidul să organizeze un asemenea referendum pentru că era clar din start că e un lucru sortit eşecului. ‘Voi nu m-ați înțeles, mie nu-mi trebuie ca acest proiect să aibă succes! Pentru el eu voi cere bani de la ruși, și rușii vor da, voi lua bani de la Filat, că el nu este interesat să se întărească Chirtoacă, mă voi duce și la Plahotniuc, că acela tot nu e interesat să crească Chirtoacă…’ Oamenii noștri se uitau la el și nu înțelegeau nimic. Eu am zis: Nu! Partidul nostru nu a fost Ostap Bender niciodată. Noi n-am luat de la nimeni bani suspecți”, povestește Veronica Abramciuc.

În consecință, Igor Dodon a înregistrat inițiativa de a-l demite pe primarul Chișinăului ca un proiect al Fundației „Soluția”, fondată tot de el ca structură de binefacere și nicidecum ca una politică.
Întrebat dacă a spus așa ceva în fața activului PSRM, Dodon a răspuns batjocoritor: „Și de la Lady Gaga. Ați uitat să menționați asta: tot atunci am spus că voi lua bani și de la Lady Gaga”. El afirmă că a înregistrat campania ca proiect al „Soluției” pentru că aceasta ar fi fost gândită nu doar ca o acțiune doar a socialiștilor, „ci ca o campanie comună, ca o soluție pentru salvarea tuturor chișinăuenilor de năpasta liberal-unionist-neprofesionistă care a dat peste capitala țării”.

Proces de judecată cu fondatorii partidului, care-l acuza de atac raider

Ruptura definitivă s-a produs când Igor Dodon a convocat congresul formațiunii, considerat ilegal de către fosta președintă a partidului, și i-a schimbat statutul, apoi l-a depus la Ministerul Justiției (MJ) pentru reînregistrare. „Am scris mai multe scrisori la Ministerul Justiţiei în care am cerut să nu înregistreze noul statut, întrucât au fost comise ilegalități, iar partidul intră în litigiu de judecată. Cu toate acestea, ministerul l-a înregistrat”, spune Veronica Abramciuc.

Fondatorii Partidului Socialiştilor califică acţiunile lui Igor Dodon drept atac de tip raider asupra formaţiunii şi acuză Ministerul Justiției că l-a protejat pe actualul lider al socialiștilor, examinând superficial pachetul de documente depus de acesta și noua sa echipă. Potrivit lor, din dosar lipsea numărul obligatoriu de semnături ale membrilor – 4 mii, iar în nota informativă întocmită de un angajat al MJ în favoarea reînregistrării în unele locuri scria Partidul Democrat în loc de Partidul Socialiștilor, fapt ce ar însemna că dosarul depus a fost analizat superficial sau că a existat o motivare ca angajații MJ să treacă cu vederea neregulile.
Solicitat să explice greşeala, Pavel Budu, fost consultant în Direcția organizații necomerciale a MJ, spune că „probabil, înainte de PSRM au fost făcute modificări la statutul Partidului Democrat”, de aceea s-a strecurat „o eroare tehnică”. El afirmă că în dosarul depus de PSRM „totul era în regulă, toate actele au fost prezentate conform legii”, iar reclamanţilor le-a fost sugerat atunci să se adreseze în judecată dacă au obiecții.

Ambele dosare se află acum pe rol, iar la una dintre şedinţe reprezentantul Ministerului Justiţiei ar fi cerut ca cele două dosare, examinate în instanțe diferite, să fie conexate în unul singur, cerere care a și fost satisfăcută. „Cum se poate așa ceva: într-un dosar figurează un pârât, Igor Dodon, iar în altul – alt pârât, Ministerul Justiției? Sau Ministerul e deja una și aceeași cu Dodon?”, se întreabă Veronica Abramciuc.

Nu am reușit să aflăm și opinia Ministerului Justiției la aceste declarații, întrucât timp de o săptămână nu am primit niciun răspuns la întrebările adresate. Cât privește acuzațiile referitoare la atacul de tip raider, Igor Dodon spune că cei doi fondatori ai partidului său, cu care se judecă acum, Veronica Abramciuc și Valentin Crîlov, ar fi încălcat decizia colectivă a Consiliului Politic al partidului și au votat pentru alegerea lui Iurie Leancă în calitate de premier, în 2013. „Mai devreme, a întreprins alte acțiuni contrare hotărârilor partidului, a iniţiat o campanie de sabotare și denigrare a formațiunii, și din această cauză ambii au fost excluși din PSRM”.

Acum Veronica Abramciuc și Valentin Crîlov se judecă și cu Comisia Electorală Centrală, căreia i-au cerut să nu înregistreze PSRM în campanie, din cauza că actualul lider al formațiunii nu ar fi unul cu legitimitate.
O situație similară ar fi avut loc și la Federația de sah, unde, din 2011, tot Igor Dodon e președinte. Un șahist cunoscut, membru al federației, a contestat în instanță rezultatele conferinței federației din 23 octombrie 2011, când Igor Dodon a fost ales conducător. Astfel, susține şahistul, cu două săptămâni înainte de conferință, mai multe persoane au devenit membri ai federației, contrar statutului. Dosarul se află încă în fază de examinare.

Viorica Manole

Această investigaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.