ANI are nevoie de o colaborare strânsă cu Fiscul și Serviciul Vamal pentru a obliga funcționarii publici să își declare toate averile

Trebuie să fie instituit un prag valoric, altfel vor exista oricând mașini de lux de 5.000 de lei

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) încearcă să contracareze practica procurorilor, judecătorilor și funcționarilor de stat să își introducă în declarațiile de venit și interese personale bunuri de lux la prețuri derizorii. În acest scop, instituția are nevoie de sprijinul Serviciului Fiscal și Serviciului Vamal pentru a funcționa eficient.

 Practica unor funcționari publici de a trece în declarațiile lor de avere și interese personale sume enorme de bani primite de la rude și bunuri de lux la prețuri derizorii este bine cunoscută. Jurnaliștii au semnalat, de nenumărate ori, obișnuința procurorilor, judecătorilor și funcționarilor de a completa de capul lor declarațiile de avere. Cu toate acestea, inspectorii de integritate au spus de fiecare dată, în special până în iunie curent, fie că nu pot să intervină, fie că cei vizați nu au încălcat legislația.

Mai nou, în urma alegerilor locale, au ajuns, ca odinioară, în funcții publice persoane care au probleme cu legea, care au admis conflicte de interese. O parte bună dintre funcționari au decis să divorțeze formal de soți și soții doar cu prețul de a se ține de funcții. Aceste practici continuă bine-mersi, fapt confirmat atât de angajații ANI, cât și de experții anticorupție.

ANI vrea să suprime practicile  

Viorel Sochircă, reprezentant al ANI, a anunțat recent, în cadrul unei emisiuni, că a transmis Ministerului Justiției un tabel de „divergențe” despre legislația cu privire la funcționarea acestei instituții.

„Era timpul să facem niște schimbări deoarece legea a fost votată. Am transmis un proiect de modificare a legislației speciale, prin care vrem să facem claritate în privința bunurilor declarate la preț derizoriu”, a afirmat Sochircă.

„Pentru joi, a fost planificată o ședință comună cu reprezentanții Ministerului Justiției, unde vom discuta despre proiectul cu pricina. Se știe că apar în declarațiile de avere ale funcționarilor automobile la prețuri derizorii. În cazul imobilelor, există valoarea cadastrală, chiar dacă și aceasta este diminuată. În ce privește bunurile mobile, în opinia mea, în cazul mașinilor de lux, există declarațiile vamale, unde sunt indicate niște prețuri, se plătesc impozite. Mașinile trec în fiecare an revizia tehnică. Prin urmare, ar putea să stabilim o valoare minimă a acestor bunuri”, a spus angajatul ANI.

La rândul său, experta în anticorupție, Mariana Kalughin, a semnalat angajatului ANI că asemenea modificări nu pot fi aplicate doar în cazul persoanelor care dețin funcții publice. „Aceasta înseamnă că toți cetățenii R. Moldova vor fi obligați să se conformeze modificărilor”, a observat experta.

Societatea civilă are așteptări foarte mari probabil din cauza că ANI nu a folosit instrumentele pe care i le oferă actuala legislație. Acest fapt se întâmplă în condițiile în care angajații ANI, având anumite mijloace să intervină, nu fac nimic. În consecință, foarte mulți funcționari scapă în continuare de sancțiuni prin faptul că își înregistrează proprietățile pe numele rudelor sau pe ale persoanelor apropiate.

Angajații ANI pot să intervină

„De obicei, aici era rolul organelor fiscale. ANI ar trebui să solicite Fiscului să extindă aria de control al persoanelor cu funcții publice și asupra rudelor când este cazul”, a remarcat experta Mariana Kalughin.

De cealaltă parte, Viorel Sochircă a ținut să menționeze că inspectorii de integritate au verificat peste 1.700 de declarații în care sunt vizați judecători, procurori, alți demnitari de stat.

„Dacă veți verifica informațiile din raport, veți vedea că, în prezent, avem trași la răspundere contravențională zece deputați, inclusiv patru deputați din actualul legislativ, șapte judecători și șapte procurori. Ei au fost sancționați pentru că au încălcat termenul de depunere a declarațiilor sau pentru că a apărut bănuiala că nu au fost completate corect declarațiile de avere”, a declarat Sochircă.

„Au fost pornite cauze de control, 22 de dosare, deputați, 15 judecători și 20 de procurori. Așteptările sunt foarte mari. Până la sfârșitul anului, trebuie să avem acte de constatare emise în baza acestor controale”, a adăugat el.

Se impune o colaborare cu Serviciul Fiscal și Serviciul Vamal

Pentru a face eficient lucrul ANI, este necesară o colaborare a acestei instituții cu Serviciul Vamal și Serviciul Fiscal de Stat.

„De exemplu, în cazul în care un funcționar de stat își trece averile pe mama sa, pensionară, fostă profesoară, Fiscul trebuie să intervină pentru a verifica veniturile acestei femei”, a observat Kalughin.

Viorel Sochircă a anunțat că ANI a făcut deja demersuri către Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal prin care își propune să obțină un schimb operativ de date, organizarea de întrevederi, pentru a discuta anume modificări legislative.

„Colaborarea cu Serviciul Fiscal ar fi foarte importantă deoarece prin completarea unor declarații de avere cu valori derizorii ale bunurilor se evită achitarea impozitelor. Trebuie să fie instituit un prag valoric, altfel vor exista oricând mașini de lux de 5.000 de lei”, a spus Sochircă.

Franța nu acordă atâta discreție

Cristina Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoare adjunctă a Centrului Național Anticorupție, a vorbit, în cadrul prezentării de miercuri a Raportului de monitorizare a eficienţei sistemului național de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice și a activității ANI, despre experiența Franței în acest domeniu.

„În Franța, Înalta Autoritate pentru transparența vieții publice, în general, nu oferă această discreție de a vrea sau a nu vrea, sau chiar de a declara bunurile aflate în proprietatea funcționarilor publici. În baza informațiilor care se regăsesc în registrele fiscale, se pre-completează declarațiile celor care dețin funcții publice. Prin urmare, declarantul nu trebuie să caute ce venituri a avut. Nu sunt un secret pentru nimeni informațiile cu acest caracter, cu excepția conturilor bancare, care trebuie introduse de declarant”, a propus experta.