Angelo Disconzi, 150 de ani de la naştere

Prezentăm – în premieră – date inedite despre un muzician care a activat în Basarabia în prima jumătate a secolului XX. Este vorba despre Angelo Disconzi, o personalitate mai puţin cunoscută azi, dar care a adus o contribuţie importantă la prosperarea culturii muzicale în Basarabia şi nu numai.

Angelo Disconzi – profesor, compozitor, dirijor de orchestră şi cântăreţ de operă

Prezentăm – în premieră – date inedite despre un muzician care a activat în Basarabia în prima jumătate a secolului XX. Este vorba despre Angelo Disconzi, o personalitate mai puţin cunoscută azi, dar care a adus o contribuţie importantă la prosperarea culturii muzicale în Basarabia şi nu numai.

Angelo Disconzi s-a născut la 14 decembrie 1863, la Londra, şi a decedat la 7 ianuarie 1931, la Chişinău; a fost un distins pedagog şi compozitor. Dar şi un remarcabil solist – tenor – în diverse teatre lirice din Europa, inclusiv la Opera basarabeană din Chişinău.

În altă ordine de idei, Angelo Disconzi este tatăl pictorului italian Eugenio Disconzi (1914-1998), despre care vom scrie cu altă ocazie.

Datele bio-bibliografice de care dispunem privitoare la viaţa şi activitatea muzicianului italian stabilit în Basarabia sunt sumare de tot. Din lexiconul lui Serafim Buzilă „Interpreţi din Moldova” (ed. I-a, 1996; ed. a II-a doua – 1999) ştiam că şi-a făcut studiile la Conservatorul din Milano între anii 1881-1884, după care, până în 1901, a activat, ca solist, în diverse trupe de operă din Europa. În 1903 e atestat ca profesor de canto la Şcoala de muzică din Chişinău, funcţie în care se va afla până în 1918. În anul următor, 1919, îl găsim, pe acelaşi post, la Conservatorul „Unirea”, proaspăt înfiinţat în capitala Basarabiei reunită de curând cu România. A activat aici până în 1928. În paralel cu munca didactică, Angelo Disconzi a făcut parte din trupa Operei basarabene, evoluând alături de Anastasia Dicescu, Jean Bobescu, Umberto Pessione, Enriketa Rodrigo, Valentin Malaneţchi, Grigore Melnic, Lidia Babici şi alţi interpreţi, în roluri din „Traviata” şi „Aida” de G. Verdi, „Cavalleria rusticana” de P. Mascagni, „Boema” de G. Puccini, „Rusalca” de A. S. Dragomîjski, „Evgheni Oneghin” de P. I. Ceaikovski ş. a.

Olga Disconzi-Ojoga, soţia compozitorului

Olga Disconzi-Ojoga, soţia compozitorului

Angelo Disconzi s-a născut – nu cunoaştem în ce împrejurări – la Londra la 14 decembrie 1863 şi, când a venit la Chişinău, în 1903, avea 40 de ani şi, de bună seamă, se afla la vârsta deplinei maturităţi. Fusese deja căsătorit o dată, or actul de stare civilă pe care îl avem într-o copie xeroxată (originalul se păstrează la Dl inginer pensionar Vladimir Sârbu din Cluj-Napoca, nepot al muzicianului de la fiica Margareta), extras din registrul mitrical pe anul 1911 al Bisericii „Sfânta Treime” din Chişinău, atestă faptul că era la a doua legătură matrimonială. Căsătoria (religioasă) cu „meşcianina din oraşul Chişinău Ana a lui Ioan Ojoga, de religie ortodoxă, cu prima cununie” (în locul unde era trecută vârsta miresei fila este deteriorată, din alte surse ştim ca se născuse în 1890, astfel că, la data mariajului, avea 21 de ani) a avut loc în luna octombrie. În documentul citat, la rubrica „Vârsta mirelui” se arată că acesta are 48 de ani, de unde, prin simpla operaţiune de scădere, deducem că s-a născut în 1863, dată indicată şi în lexiconul lui S. Buzilă. Din acelaşi act mitrical mai aflăm că cetăţeanul italian „maestro-compozitor Anghel Hristianovici Disconţi” era de confesiune „Romano-Catolică, cu a doua cununie”. Taina sfintei cununii a săvârşit-o preotul Ioan Curbet, iar naşi („chiezeşi sau marturi”) au fost: Ioan Manuilov şi Mihail Prutean (din partea mirelui), şi Daniil Constantin Bondar (din partea miresei).

Tot Dl Vladimir Sârbu, stră-strănepot de frate al scriitorului (poet şi fabulist) basarabean Ion Sârbu (1830-1868) ne-a pus la dispoziţie o copie faximilată a certificatului de naţionalitate (română) Nr. 3793 eliberat la 27 iulie 1932 Dnei Ojoga Ana, văduvă, la data respectivă, a „maestro-compozitorului Anghel Hristianovici Disconţi” (acesta s-a stins din viaţă la 7 ianuarie 1931, fiind înmormântat la Cimitirul Armeano-Catolic din Chişinău). Ana Ojoga-Disconţi, fiica lui Ioan şi a Parascoviei, de profesiune liberă, era domiciliată în Chişinău, str. Chiliei, Nr. 16, unde locuia împreună „cu copiii lor, anume: 1) Margareta, născută la 1912 în Chişinău; 2) Eugen, născut la 1914 în Rusia”. Margareta, fiica lui Angelo Disconţi şi a Anei Ojoga, este mama Dlui Vladimir Sârbu, inginer piscicultor pensionar de la Cluj, care a avut amabilitatea să ne comunice şi ceva date biografice despre unchiul său Eugenio Disconzi (1914-1998), ajuns, în Italia străbunilor săi, un apreciat pictor avangardist.

. Ioan Ojoga, tatăl Olgăi Disconzi-Ojoga şi socrul compozitorului Angelo Disconzi

Ioan Ojoga, tatăl Olgăi Disconzi-Ojoga şi socrul compozitorului Angelo Disconzi

Italian după tată, român basarabean după mamă, Eugenio Disconzi avea să se nască la… Moscova în data de 24 iulie 1914 ca fiu al lui Angelo Disconzi, absolvent al Conservatorului Regal din Parma (zice Dl ing. V. Sârbu, spre deosebire de S. Buzilă care citează, în acest sens, Conservatorul din Milano), şi al Anei Ojoga din Chişinău.

Conform tradiţiei de familie, muzicianul Angelo Disconzi, tatăl viitorului pictor, era invitat adesea în capitala imperiului ţarist pentru dirijat şi interpretare de roluri în stagiunile de la Teatrul Mare, deplasându-se încolo, uneori, cu toţi ai casei. Astfel se explică faptul că Eugenio s-a născut la Moscova, unde revoluţia bolşevică din octombrie 1917 îi va surprinde şi de unde, îngrijoraţi de viitorul nesigur ce se contura la orizont, Disconzii se vor refugia, prin Petrograd, Finlanda, Suedia, Marea Britanie şi Franţa, în Italia.

După unirea Basarabiei cu România ca rezultat al voinţei Sfatului Ţării exprimată public prin votarea din 27 martie 1918, familia Disconzi revine la Chişinău, unde muzicianul îşi reia activitatea pe tărâm profesional. După moartea soţului, survenită în 1931, Ana Disconzi-Ojoga, văduva compozitorului şi mama viitorului plastician, a locuit împreună cu fiica sa Margareta, familia acesteia stabilindu-se, între timp, în urma ultimului refugiu, din 1944, al basarabenilor, la Bucureşti, unde bătrâna a decedat în anul 1987.

Vasile MALANEŢCHI

Post-scriptum

În catalogul expoziţiei de pictură a lui Eugenio Disconzi, vernisată în 1978 la GALERIA D’ARTE din Genova, găsim o succintă notă biografică din care spicuim următoarele rânduri cu privire la Angelo Disconzi, tatăl plasticianului: ”Il padre musicista, diplomato al Regio conservatorio de Parma, intraprendre la carriera di concertatore e direttore d’orchestra, e ben presto gli impegni professionali lo portano al Teatro Bolscioi di Mosca. Dopo tre anni di permenenza a Mosca, e attraverso le citta di Pietroburgo, Stoccolma, Londra e Parigi, approda in Italia (Milano) dove dirige al Tetro Petruzzelli di Bari la Butterfly, ottenendo nello stesso periodo un contratto di lavoro per la Romania: qui si stabilisce definitivamente nel 1920”.

Informaţiile citate mai sus parvin, desigur, de la fiul compozitorului, de aceea s-ar putea să fie mai exacte decât cele furnizate de Serafim Buzilă în lexiconul său. Rezultă, deci, că Angelo Disconzi a studiat la Conservatorul Regal din Parma, şi nu la cel din Milano. A revenit şi s-a stabilit definitiv în Basarabia la 1920.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău