Anatol Donciu şi declaraţia sa… de avere! // INTERVIU

Numit recent şef peste averile demnitarilor, Anatol Donciu, contestat de societatea civilă, are şi el de declarat o avere. Care este aceasta, aflaţi din interviul de mai jos cu preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), Anatol Donciu.

– Domnule Donciu, consideraţi aţi păşit cu stângul sau cu dreptul în noua funcţie?

Cu ambele, cred. Evenimentele de ultimă oră denotă situaţia reală a drumului meu anevoios în domeniul prevenirii corupţiei.

– Candidatura Dvs. este contestată de către societatea civilă care reclamă faptul aţi fi fost numit în funcţie cu încălcarea legislaţiei…

Haideţi să vedem care sunt argumentele.

–                  aţi ocupat funcţii de răspundere anterior…

Şi asta e rău? Eu cred că e bine. În situaţia în care nu mai ai ce-i reproşa unui om, se găsesc nişte chiţibuşuri care ar crea o imagine precum că acesta nu ar fi eligibil. Cadrul legal pune toate punctele pe i. Eu, fiind jurist, nu aş fi păşit niciodată într-un domeniu, de altfel cunoscut pentru mine, fără ca să respect legea.

–                  Credeţi funcţia de anchetator pe care aţi deţinut-o anterior va ajuta în noua funcţie?

Mai mult decât cineva consideră. În carnetul meu de muncă sunt doar trei înscrieri – Procuratura, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi prorector la universitate. Deja nu mai există noţiunea de anchetator, ci ofiţer de urmărire penală.

–                  Care este povestea cu funcţia pe care aţi deţinut-o la CCCEC?

Am fost solicitat să deţin în 2002, când a fost creat CCCEC, funcţia de şef al Departamentului de Urmărire Penală. Am ocupat acest post timp de doi ani. Ulterior, am pornit un segment nou pentru Republica Moldova – activitatea în domeniul prevenirii corupţiei.

–                  Se ştie faptul guvernarea comunistă nu numea pe nimeni întâmplător într-o funcţie…

Am fost numit doar pe criterii profesionale. Povestea mea de angajare la CCCEC a fost la fel de anevoioasă ca acum. Tot aşa cu spălări de oase. Dar este o expresie potrivit căreia atunci când specialiştii vorbesc, politicienii trebuie să tacă. Şi e adevărat!

–                  În 2004, au fost pornite nişte dosare care s-au dovedit a fi politice şi cusute cu aţă albă în privinţa fostului primar de Chişinău, Serafim Urechean, fostului secretar al Consiliului municipal, Vladimir Şarban etc. Dvs. aţi pornit aceste dosare

Nu. Eu m-am retras din funcţia respectivă chiar în momentul în care au fost pornite aceste cauze penale.

– De ce? Vi s-a sugerat retrageţi?

Nu. Eu am considerat că nu pot face ceea ce nu consider că e corect. M-am retras fără zarvă. După aceasta am fost numit ca şef al Direcţiei Analiză, Prognoză şi Prevenire din cadrul CCCEC.

–                 Foştii Dvs. subalterni, care rămăseseră acolo, cereau sfaturi în aceste cauze penale?

Da. Îmi cereau părerea în vederea aprecierii unor fapte din punct de vedere juridic, aplicarea corectă a legislaţiei procesuale.

–                 Ce sfaturi le ofereaţi?

Să procedeze în conformitate cu legea.

–                 Şi, până la urmă, oamenii au fost încarceraţi în subsolurile CCCEC…

Până la urmă, dosarele au fost deferite justiţiei, dar nu de către CCCEC, şi persoanele au fost achitate. Asta a demonstrat că am fost corect.

–                 Da, dar unele persoane au stat în închisori până li s-a făcut dreptate…

Au dreptul să solicite despăgubiri în conformitate cu legislaţia.

–                 Un ofiţer din cadrul CCCEC, Grigore Gorea, a declarat atunci public cum erau fabricate aceste dosare. Cum a procedat Gorea?

Am o poziţie specifică şi subiectivă în ce ceea îl priveşte pe Gorea. Subdiviziunea în care lucram a instrumentat dosarul penal împotriva lui Gorea pentru acte de corupţie.

– Acest dosar a fost redeschis după aceste dezvăluiri şi nu a fost demonstrată vinovăţia sa

Eu n-am ajuns în situaţia să decid asupra acestui dosar. A decis altcineva. Dar asta a fost cred că acum 11 ani şi chiar nu ţin minte detalii.

De ce totuşi reprezentanţii mai multor ong-uri nu sunt de acord cu numirea lui Anatol Donciu în funcţia de preşedinte al CNI?

Aţi văzut că nu mi se reproşează decât faptul că am deţinut anumite funcţii. Eu am analizat cadrul legislativ şi am stabilit că legea nu a fost încălcată. Societatea civilă vrea, probabil, să-şi promoveze reprezentantul ei în calitate de preşedinte al CNI. Dar în acest fel este sfidată mişcarea onegistă din Republica Moldova. Au utilizat resursele societăţii civile pentru a atinge un scop personal sau de grup.

–                  Liderul liberal Mihai Ghimpu a recunoscut public aţi fi candidatura acestui partid la funcţia respectivă. Înseamnă asta averile liberalilor nu vor fi verificate?

Nu va fi o asemenea situaţie. Eu consider că în orice ţară, orice persoană cu funcţii de stat este numită pe criterii politice, dar aceasta trebuie să fie apolitică. Poate nu este cel mai potrivit exemplu, dar şi în SUA, care se consideră bastionul democraţiei, procurorul general este numit de preşedinte care este fie din partea republicanilor, fie din cea a democraţilor. Dar persoana numită este, de facto, apolitică. Eu niciodată nu am făcut politică şi nu am de gând să fac. Dar, oricum, toţi membrii CNI sunt numiţi pe criterii politice, inclusiv persoana din partea societăţii civile.

–                  Cum adică?

În componenţa societăţii civile intră şi ong-uri, şi formaţiuni politice, religioase, ecologice etc. Cea mai mare frică este că eu voi promova anumite interese ale unui partid. Dar nu există riscul că acest reprezentant va îndeplini anumite comenzi ale unui ong?

–      Nu ar fi la fel de grav ca în cazul unui partid aflat la guvernare…

Consider că ar fi şi mai grav. A fi onegist care promovează democraţia este o onoare.

–      Şi a fi politician, nu?

Eu le plasez pe ambele la aceeaşi poziţie. Dar care este, totuşi, misiunea societăţii civile? Să monitorizeze actul de guvernare. Şi cum ar fi ca reprezentantul societăţii civile să realizeze actul de guvernare şi tot societatea civilă să monitorizeze acest lucru? Oare nu este absurd?

– Dle Donciu, CNI se va ocupa numai de declaraţiile de avere ale funcţionarilor depuse pentru 2012 şi pentru următorii ani?

Legea privind declararea veniturilor este în vigoare din 2002.

–      Şi nu au existat niciun fel de penalităţi pentru funcţionarii care şi-au ascuns averea. Abia acum mai iese la iveală câte un caz-două…

Asta este o altă discuţie. Până în februarie 2011, nu a existat cadrul legal necesar. Deşi trebuia făcut acest lucru mult mai devreme. Legea nu are efect retroactiv. Eu am participat la o şedinţă a comisiei abilitată cu verificarea averilor şi am studiat cazurile a şapte funcţionari, inclusiv a doi viceminiştri.

–      Şi la ce concluzie aţi ajuns?

(zâmbeşte) Trăiau foarte modest.

Dar în realitate?

Păi nu am controlat şi acesta este scopul CNI acum.

–      Deci procurorii, poliţiştii, judecătorii şi funcţionarii publici care au lucrat o viaţă bugetari, dar au palate şi maşini de ultimă generaţie, nu vor cădea sub incidenţa legii de acum?

În primul rând, noi trebuie să înţelegem care sunt atribuţiile CNI. Aceasta va verifica declaraţiile de avere şi va soluţiona conflictele de interese. Aceste aspecte nu reprezintă altceva decât măsuri de prevenire a corupţiei. Noi nu trebuie să ne transformăm în nişte sperietori de ciori.

–      Cum credeţi veţi depista averile înregistrate pe rude, conturi în străinătate şi cote-părţi în off-shor-uri?

Este o problemă, fiindcă eu o să-mi încep activitatea prin propuneri de modificare a legislaţiei în ce priveşte atribuţiile CNI, inexactităţile în lege etc., împreună cu colegii, bineînţeles. Preşedintele are mai mult atribuţii organizatorice, dar cu un singur vot ca şi fiecare membru al CNI.

–      Ce aparat va avea CNI şi unde va avea sediul?

În lege e scris că vor fi 26 de persoane pe lângă cei cinci membri ai CNI, dar sediul încă nu ştim unde va fi.

–      Şi ce salariu veţi avea?

Conform legii, preşedintele va avea un salariu de 5000 de lei, secretarul Comisiei – 4700 de lei şi ceilalţi membri – 4500 de lei.

–      De ce a plecat Ion Casian de la CNI?

Chiar nu ştiu. Se fac nişte speculaţii că cineva special s-a retras şi altcineva special a fost numit. Nu ştiu, nu pot să comentez.

–      Cum a venit propunerea candidaţi la CNI?

Dvs. cred că ştiţi că am candidat şi la funcţia de şef al CNA. Punctul de reper au fost persoanele care s-au prezentat un pic mai bine la acest concurs. De acolo am fost selectat.

–      Dvs. v-aţi clasat pe locul doi în concurs?

Nu contează locul. Am fost invitat în toate fracţiunile parlamentare şi am discutat cu toţi.

–      Cu ce avere intră în funcţie Anatol Donciu?

Am o casă în regiunea Malina Mică din Chişinău pe care am finisat-o anul acesta. Am început construcţia ei în anii 2001-2002, e cu două nivele şi are sub 200 de metri pătraţi. Am şi un automobil „Mercedes” din 1994. Alte proprietăţi nu am. Am o fiică şi un fiu, dar ei nu au proprietăţi.

–      Pe ce bani aţi construitcasa de milioane? Unde lucrează soţia Dvs?

La o bancă comercială.

–      Deci mai mult din salariul soţiei aţi ridicat casa, dacă aţi fost bugetar atâta timp?

Nu. Trebuie să ţineţi cont de faptul că am şi o pensie ca fost angajat al CCCEC deja de cinci ani.

–      Ce pensie aveţi?

Mare. Peste opt mii de lei.

–      Ce crede Anatol Donciu despre averile funcţionarilor de astăzi?

Eu pledez pentru faptul că o societate trebuie să fie bogată. Asta înseamnă prosperitate şi bunăstare a poporului. Alt aspect e cum au dobândit funcţionarii această avere. Am început încă din 2005 să lucrez la un proiect de lege privind introducerea în Codul Penal a unor prevederi privind dobândirea ilegală a averilor. Sper să reuşesc să realizez acest lucru. Cred că societatea nu este încă pregătită să pornească o luptă împotriva celor cu averi dobândite ilegal. Dar acest lucru trebuie făcut.

–      Dacă o persoană lucrează o viaţă în sistemul bugetar cu salariile pe care le ştim şi se lăfăie în lux, trebuie ne punem nişte întrebări?

Dar de ce credeţi că în sectorul privat omul nu se poate îmbogăţi ilicit? Dar noi pe aceştia îi lăsăm în pace.

–      Acolo nu e vorba de bani publici…

Poate fi şi din bani publici uneori… Dar, într-adevăr, un funcţionar public are un statut deosebit şi el trebuie să se abţină în anumite situaţii. Prin activitatea CNI, noi vom încerca să cultivăm simţul onestităţii şi responsabilităţii pentru cei care urmează să-şi declare averile.

– Vă mulţumim!

Interviu realizat de Raisa LOZINSCHI-HADEI

The following two tabs change content below.
Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Ultimele articole de Raisa Lozinschi-Hadei (vezi toate)