Analiza discursului

Din discursul rostit de Plahotniuc, cu ocazia alegerii sale în funcția de președinte al PD, două momente atrag atenția în mod aparte. Unul e îndemnul adresat colegilor săi de „a coborî între oameni”. Nu zice, bunăoară, să „fim mai aproape” de oameni sau cetățeni, ci anume să „coborâm între oameni”, ceea ce îi trădează, de fapt, în mod expres, atitudinea de semizeu pe care, probabil, crede că o are în raport cu concetățenii săi.

Un alt moment demn de luat în seamă din discursul lui Plahotniuc e referirea la mentalitate și promisiunea de a o schimba. Voit sau nu, Plahotniuc deconspiră cine, în percepția lui, se face vinovat de degradarea economică, politică și socială în care ne-am pomenit. Această vină nu cade, așa cum poate ne-am aștepta, pe seama unei tagme de parveniți și îmbogățiți prin delapidarea sistematică a bunului public, și nici pe seama unei clase politice oportuniste, corupte și lipsite de elementarele reflexe ale bunului-simț, ci este direct responsabilitatea mentalității noastre.

E destul de comod, de altfel, să găsești vinovatul într-o structură impersonală și anonimă cum e mentalitatea. Având mai curând o ontologie incertă, mentalitatea, odată culpabilizată, te absolvă de fapt de orice vină. A responsabiliza, moral sau juridic, ceea ce în principiu nu poate comporta vreo responsabilitate, precum e cazul a ceea ce numim în mod curent mentalitate, datorită caracterului său mai curând stihial, e, în ultimă instanță, un procedeu facil de desființare a responsabilității ca atare.

Alexandru Lupuşor