Analiză Agerpres – Republica Moldova încheie 2013 marcată de o profundă criză politică și intră într-un an electoral

imageResizeCorespondentul AGERPRES, Cornel Ciobanu, transmite: Republica Moldova încheie anul 2013 marcată de o profundă criză politică, ce a dus la demiterea guvernului, a conducerii parlamentului și destrămarea fostei alianțe majoritare, și intră într-un an cu alegeri parlamentare, de al căror rezultat va depinde nu doar viitoarea configurație politică, ci și vectorul extern – continuarea procesului de integrare europeană sau orientarea spre structurile integraționiste din est, controlate de Rusia, relatează agerpres.ro.

Criza politică de la Chișinău, care a durat primele cinci luni ale anului 2013 a început de la o banală vânătoare, la care au participat însă mai mulți funcționari, politicieni, magistrați și oameni de afaceri și la care, din întâmplare, după câte se pare, a fost împușcat mortal un om. Accidentul s-a petrecut la sfârșitul anului 2012, în raionul Fălești, în apropierea graniței cu România, dar a fost făcut public de politicianul Sergiu Mocanu la 6 ianuarie 2013. La vânătoare, pe lângă oameni de afaceri, au participat procurorul general de atunci, șeful Agenției Moldsilva, președintele și vicepreședintele Curții de Apel (o importantă instanță de judecată) și alte personalități din viața publică a țării. Inițial, Mocanu a declarat că fostul procuror general Valeriu Zubco ar fi fost cel care a rănit mortal un om de afaceri, dar ulterior vina a fost asumată de vicepreședintele Curții de Apel Gheorghe Crețu.

Anunțul despre așa-numita ‘vânătoare domnească’ a provocat un scandal imens în societate, presă și clasa politică. Procurorul general și șeful Moldsilva au demisionat, Gheorghe Crețu și un ministru adjunct al sănătății au fost suspendați din funcție, iar la 13 februarie fostul premier Vlad Filat a anunțat că formațiunea sa denunță Acordul de constituire a Alianței pentru Integrare Europeană (AIE) și a chemat celelalte două componente să negocieze un nou acord. Tentativele au eșuat și a urmat demiterea prim-vicepreședintelui parlamentului Vlad Plahotniuc, un influent politician și om de afaceri.

Scandalul din AIE nu s-a oprit aici și, la 5 martie, a fost demis guvernul Filat pentru învinuiri de corupție. Vlad Filat a candidat pentru un nou mandat și a început negocierile cu celelalte două partide din fosta AIE — Partidul Democrat și Partidul Liberal. Conducerea liberalilor a anunțat din start că nu va mai vota un guvern condus de Filat iar, în consecință, mai mulți lideri ai formațiunii, inclusiv șapte din cei 12 deputați au părăsit rândurile acesteia.

La 22 aprilie, Filat anunța, alături de Partidul Democrat și deputații care au părăsit Partidul Liberal, că s-a ajuns la consens pentru susținerea noului guvern, dar în aceeași seară Curtea Constituțională a adoptat o decizie controversată, potrivit căreia Filat nu mai putea candida la un nou mandat de premier pentru că guvernul său a fost demis pentru învinuiri de corupție. Președintele Nicolae Timofti a fost obligat să desemneze un alt candidat la funcția de premier.

În urma acestei decizii, criza politică s-a escaladat, iar Republica Moldova a fost la un pas de alegeri parlamentare anticipate, care, aproape sigur, ar fi readus la guvernare Partidul Comuniștilor, de opoziție. Până la urmă liderii politici au ajuns la consens și a fost format un nou guvern condus de Iurie Leancă, vicepremier și ministru al afacerilor externe și integrării europene în guvernele conduse de Vlad Filat. Guvernul a fost învestit de parlament la 30 mai. În aceeași zi, parlamentul l-a ales pe reprezentantul Partidului Democrat Igor Corman în funcția de șef al legislativului, după ce fostul președinte, liderul PDM Marian Lupu, fusese demis la sfârșitul lunii aprilie.

Perioada de criză politică a coincis și cu un dialog intens cu Uniunea Europeană în vederea negocierii textului viitorului Acord de asociere și al celui de liber schimb, care a fost finalizat în luna iunie. Chiar dacă Republica Moldova a reușit ulterior să și parafeze cele două documente la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, criza politică, se pare, a afectat procesul de apropiere la UE, deoarece inițial autoritățile susțineau că la Vilnius acordurile ar fi urmat să fie semnate.

Învestirea guvernului a pus capăt, cel puțin aparent, disensiunilor interne din alianțele de guvernare care au existat din 2009 în Republica Moldova, în schimb s-au amplificat acțiunile comuniștilor, care cer dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Demersurile comuniștilor s-au întețit în toamnă, când a fost anunțat și începutul așa-numitei ‘revoluții de catifea’, care și-a atins apogeul la sfârșitul lunii noiembrie printr-un miting în centrul Chișinăului. Pe lângă demiterea guvernului și organizarea alegerilor anticipate, comuniștii optează și pentru schimbarea vectorului politicii externe și aderarea Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

De asemenea, Chișinăul a trebuit să facă față și presiunilor Rusiei care s-a arătat nemulțumită de apropierea Republicii Moldova de UE, iar în luna septembrie a interzis importul de vinuri moldovenești, provocând pierderi de cel puțin 20 de milioane de dolari în doar câteva luni. De asemenea, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a amenințat Chișinăul că ar putea pierde regiunea separatistă transnistreană, iar demersurile de recunoaștere a independenței din partea autorităților separatiste de la Tiraspol și tensiunile în Zona de securitate s-au intensificat. În plus, tendințe similare au devenit tot mai vizibile și în autonomia găgăuză din sudul țării, unde la începutul anului viitor va avea loc și un referendum privind vectorul politicii externe al Republicii Moldova, referendum la care populația rusofilă din regiune va avea de ales între Uniunea Europeană și cea Vamală. Legalitatea acestui referendum nu este însă recunoscută de Chișinău.

În primele nouă luni ale acestui an, Republica Moldova a înregistrat o creștere a PIB de 8%, dar în pofida acestui fapt, țara rămâne a fi considerată cea mai săracă din Europa, iar salariul mediu (oficial) este ceva mai mare de 200 de euro. Sute de mii de cetățeni moldoveni continuă să lucreze în afara țării, iar mulți dintre aceștia își iau și familiile, astfel că Republica Moldova riscă să se confrunte în câțiva ani și cu o criză demografică. Corupția, în special în domeniul justiției și în rândurile funcționarilor publici, este un fenomen extrem de răspândit, iar în pofida mai multor reforme, până acum niciun funcționar de rang înalt nu a fost tras la răspundere. Societatea moldovenească rămâne extrem de divizată punct de vedere național, lingvistic și politic și acestea sunt caracteristicile de fond în care Republica Moldova intră în an electoral.

Actualul parlament a fost ales la 28 noiembrie 2010, iar următorul scrutin va avea loc, cel mai probabil, în aceeași perioadă a anului 2014. Toate sondajele publicate în ultimele două luni arată că Partidul Comuniștilor, care a mai fost la guvernare în perioada 2001-2009, are toate șansele să câștige alegerile. Chiar dacă ratingul PCRM a scăzut un pic în comparație cu sondajele din luna mai, realizate în plină criză politică, formațiunea ar obține mai multe voturi decât cele trei partide parlamentare necomuniste din actualul legislativ. De asemenea, nivelul euroscepticismului a crescut simțitor, astfel că potrivit mai multor sondaje, în cazul unui referendum pentru aderarea Republicii Moldova la UE, mai puțin de jumătate ar vota pentru, în comparație cu peste 70% de pro-europeni, câțiva ani în urmă. Aceleași sondaje arată că numărul celor care ar vota pentru aderarea la Uniunea Vamală este tot mai mare și se apropie de cel al pro-europenilor.

Partidul Comuniștilor a declarat că dacă ajunge la putere va opta pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea vamală, astfel că miza alegerilor din 2014 este nu doar pentru clasa politică internă, ci și pentru viitorului european al țării. UE a dat dovadă de un sprijin fără precedent în ultimul timp pentru Republica Moldova, rămâne de văzut însă dacă actuala clasa politică va reuși să-l valorifice și nu va omorî viitorul acestei țări la vreo altă ‘vânătoare domnească’. AGERPRES (editor: Mariana Ionescu)