Amnistia fiscală, aceleași interese și actori ca și în 2007

 

Proiectul de liberalizare a capitalului și a stimulării fiscale, votat de deputați în prima lectură, va anihila rezultatele investigației de elucidare a furtului bancar. Totodată  ar putea transforma Republica Moldova într-“o zonă gri” de legalizare a banilor iliciți. Sunt câteva dintre concluziile studiului “Amnistia fiscală din 2007 și liberalizarea capitalului și stimularea fiscală din 2016”, realizat de IDIS “Viitorul”.

Autorii studiului au identificat mai multe similitudini între proiectul de amnistie fiscală, aprobat în 2007, în perioada când RM era condusă de Vladimir Voronin, iar actualul șef de stat, Igor Dodon, ocupa funcția de ministru al Economiei, și proiectul de liberalizare și stimulare fiscală înregistrat la 1 decembrie 2016 la inițiativa PD. Reprezentanții guvernării utilizează aceleași argumente, că inițiativele sunt binevenite și că ar fi o practică internațională.

Veaceslav Berbeca, expert IDIS, unul dintre autorii studiului, susține că actualul proiect nu are nimic în comun cu practica internațională. Peste hotare, astfel de proiecte aduc beneficii doar dacă sunt urmate de alte reforme, cum ar fi reforma investițională și reforma sistemului fiscal. În actuala formulă, când e vorba doar de liberalizare și amnistiere, proiectul ridică foarte multe semne de întrebare.

Oamenii de afaceri știau despre această inițiativă

Potrivit experților, oamenii de afaceri sunt informați dinainte despre amnistie, deoarece atat în lunile care au precedat aprobarea Legii din 2007, cât și înainte de apariția proiectului din 2016, aceștia încep să acumuleze datorii. ”Legea poate submina disciplina fiscală într-o țară ca a noastră cu un segment foarte larg al economiei gri. Este principalul argument pe care îl aduc experții din lume care studiază subiectul amnistiei fiscale. Aceasta reprezintă în primul rând niște politici injuste în comparație cu contribuabilii onești, cei care își plătesc toate impozitele. O altă problemă identificată de FMI, care vine să combată argumentele pe care le aduce actuala guvernare, este riscul pentru regimul de prevenire și combatere a spălării banilor. Ambele iniţiative prevăd că nu vor fi verificate sursele de proveniență a mijloacelor bănești, fapt care presupune existența riscului spălării banilor”, a spus expertul.

În opinia lui Veaceslav Berbeca, inițiativa din 2007 nu a fost decât o încercare a comuniștilor de a aduna inclusiv fonduri pentru campania electorală din 2009. Oamenii de afaceri care au fost scutiți de datorii se puteau regăsi printre sponsorii partidului. Acest lucru însă nu poate fi probat din cauza că lista beneficiarilor în urma amnistiei fiscale nu a fost făcută publică. Rezultatele inițiativei din 2007 au fost mult sub așteptările guvernanților. Inițiativa a fost concepută ca o încercare de offshorizare a R. Moldova pentru a spăla banii iliciți prin intermediul regimului de legalizare a capitalului, propus de autorități, idee care este valabilă și în legătură cu actualul proiect.

Proiect promovat cu încălcarea procedurilor

Expertul IDIS, Ion Tăbârță, a atras atenția că Proiectul de liberalizare a capitalului și a stimulării fiscale, din 1 decembrie 2016, a apărut în condiții netransparente și a ajuns foarte rapid, la două săptămâni, să fie discutat în Parlament și să fie votat în prima lectură. ”Guvernul nu a participat în niciun fel la elaborarea acestui proiect de lege. Centrul Național Anticorupție nu și-a dat avizul. În plus, în lunile iunie-octombrie, restanțele la plățile la buget s-au majorat cu 75%, de unde reiese că oamenii de afaceri, ca și în 2007, se așteaptă la o amnistie fiscală”.

Unul din susținătorii proiectului este șeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Sergiu Pușcuță. Întâmplător sau nu, tot el a ocupat această funcție și în 2007.

Proiectul a fost prezentat în Parlament la 16 decembrie de către președintele Parlamentului, Adrian Candu. Autori ai proiectului sunt deputații PD, Sergiu Sârbu și Corneliu Padnevici, deputatul liberal Roman Boțan și deputatul neafiliat, Igor Vremea. Deputații PD, PL și cei neafiliați l-au votat în prima lectură. PLDM a criticat dur acest proiect, deputații PCRM și-au exprimat reticența, iar cei din PSRM nu s-au pronunţat de parcă acest proiect nici n-ar fi existat, fapt care ridică multe semne de întrebare.

Partenerii externi și-au exprimat îngrijorarea

Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană și-au exprimat îngrijorarea privind acest proiect. De altfel, nu este întâmplător faptul că acesta nu a fost discutat la 7 noiembrie, când s-a aprobat memorandumul cu FMI, ci a apărut la scurt timp după aceasta. ”Principiile care stau la baza acestui proiect de lege vin aparent în contradicție cu obiectivele trasate în programul de reforme economice al autorităților susținute de FMI. Proiectul de lege, în forma curentă, ar duce la periclitarea măsurilor de combatere a corupției și ar pune piedici în lupta cu fraudele și spălarea banilor”, se spune într-un comunicat al FMI făcut public în legătură cu acest proiect. Potrivit experților, anume reticența partenerilor de dezvoltare a contribuit la ”înghețarea” temporară a acestei inițiative.

Autorii studiului au concluzionat că, în actuala formulă, proiectul va anihila rezultatele investigației de elucidare a furtului bancar. Există suspiciuni rezonabile că banii din miliardul furat ar putea fi legalizați prin intermediul acestei legi. Totodată, dacă va fi aprobată, legea va împiedica recuperarea mijloacelor financiare la bugetele locale, fiindcă vor fi iertate anumite amenzi și penalități.

Proiect promovat de grupuri politico-oligarhice

În opinia autorilor studiului, inițiativa demască intenția guvernării de a legaliza toate ilegalitățile de dobândire frauduloasă a averilor. Totodată Republica Moldova riscă să devină ”o zonă gri” de legalizare a banilor iliciți prin invadarea de bani murdari de proveniență obscură. ”Există trei scenarii referitor la evoluția acestui proiect. Mizele sunt atât de mari, încât autoritățile o vor adopta, ignorând rezistența societății și recomandările partenerilor externi. Beneficiile anticipate de câteva grupuri politico-oligarhice sunt suficient de atractive pentru a adopta această inițiativă aflată în afara interesului național și politic. Un alt scenariu, care e și cel mai probabil, vor abandona pentru un timp această inițiativă, așteptând o perioadă mai favorabilă pentru promovarea ei. Și un ultim scenariu e că vor abandona jocul acesta periculos pentru că riscurile înrăutățirii relațiilor cu partenerii externi sunt prea mari pentru actualul guvern Filip, acesta riscând să ajungă într-o situație de izolare”, a conchis Tăbârță.

Lilia Carașciuc, director executiv al organizației Transparency International-Moldova susține că proiectul respectiv, alături de furtul miliardului din sistemul bancar, reprezintă un pericol la adresa securității statului. ”Un proiect similar a fost propus în septembrie în Ucraina, dar a fost respins. Apoi, o inițiativă de acest gen a apărut la noi. Una – ușor modificată, a apărut ulterior în România și a scos lumea în stradă. Dacă societatea civilă de la noi nu va opune rezistență, există riscul ca acest proiect să fie adoptat, interesul celor care stau în spatele lui este prea mare”, a mai spus Carașciuc.

The following two tabs change content below.
Svetlana Corobceanu

Svetlana Corobceanu

Svetlana Corobceanu

Ultimele articole de Svetlana Corobceanu (vezi toate)