Altarul Limbii Române

Clipboard0125 de ani de la adoptarea Legii cu privire la limba română

Ziua Limbii Române a devenit o emblemă a unirii spirituale între românii de pretutindeni sau, după cum susține primarul general al Bucureștiului, prof. dr. Sorin Mircea Oprescu, „liantul care ne unește dincolo de timp și spațiu”. Această concluzie reiese din mesajul care anticipează vol. Limba Română este Patria mea, editat prin implicarea dnei Iuliana Gorea Costin și cu susținerea financiară a Primăriei Municipiului București. Găzduită în Sala Nuciferă a Bibliotecii „On. Ghibu”, lansareace a avut loc recent a fost moderată de Iu. Gorea Costin, Înaltul Reprezentant al Guvernului României pentru Moldova, și de Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii „On. Ghibu”.

Cartea, o ediție de lux, include omagii aduse limbii române (poezii, eseuri, maxime, cugetări, imagini fotografice ale traseului revenirii alfabetului latin în spațiul matern) de către poeții neamului, de la Eminescu până azi, de pe ambele maluri ale Prutului – creatorii care, muindu-și pana în „azurul harului” (Cezar Vasiliu, Canada), au cântat frumusețea limbii române. Volumul își sporește impactul prin speranța coordonatorului de a-i vedea pe românii de pretutindeni adunați „în Duh în spațiul spiritual comun” (Cuvânt înainte), prin binecuvîntarea † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresată tuturor celor care „au contribuit și contribuie ca Ziua Limbii Române să fie o adevărată sărbătoare a identității și demnității poporului român!”, dar și prin mesajul adresat tuturor românilor de către Victor Ponta, prim-ministrul Guvernului României, mesaj prin care își exprimă bucuria pentru faptul că, începând cu 31 august 2013, „românii din țară și de pretutindeni se unesc în spirit și în gând, pentru a sărbători împreună Ziua Limbii Române”.

Testimoniul de naționalitate al unui neam

Lansarea a adunat elevi de la diferite instituții (LT „Mircea Eliade”, „Al. I. Cuza”, „Spiru Haret”; gimnaziul „Nicolae Costin”), studenți, profesori, directori ai instituțiilor vizate (Grigore Vasilache, Victor Ambroci, Silvia Guzun), alături de Maria Covalenco, președintele Uniunii Pedagogilor din Moldova, simpatizanți și prieteni ai bibliotecii și ai Limbii Române. „Botezul” cărții a căpătat splendoare prin prezența unor personalități notorii, care au transformat momentul zilei într-un act de cultură, menit să amintească tuturor că „limba este tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute și care merită a fi păstrat cu sfințenie de generațiile care-l primesc. Ea este cartea de nobleţă, testimoniul de naționalitate al unui neam” (Vasile Alecsandri).

Astfel, pentru cei mici, unicitatea momentului va deveni una memorabilă prin alocuțiunile rostite de acad. Mihai Cimpoi, maestrul Eugen Doga, Consulul Onorific al Slovaciei, Iurie Popovici, artista poporului Ninela Caranfil; Raisa Vieru, soția poetului „cu lira-n lacrimi”, istoricul Anatol Petrenco. Emoțiilemomentului de „bun augur” pentru acest volum coborât din „altarul limbii române” au reverberat în recitalul susținut de elevii gimnaziului „Nicolae Costin” (care și-au justificat statutul de teatru poetic), de o elevă a Liceului „Spiru Haret”. Entuziasmat de melodiile cântate la flaut de muzicianul Ionel Negură, maestrul Doga a interpretat, la pian, două melodii de dor, împărtăşind cu auditoriul și multe amintiri, mărturisiri, regrete pentru statutul de „cenuşăreasă” al limbii române, care mai este mutilată printr-o vorbire infectă, invadată de „barbarisme și calchieri din limba rusă”, de palatalizarea supărătoare până la imposibil, în care lingvistul Vlad Pohilă vede „un adevărat cataclism”.

Mutilată, invadată de „barbarisme” şi de palatalizare

De fapt, pesimismul maestrului este justificat într-o societate în care limba română nu a devenit o condiție sine qua non a verticalității morale: diminuarea sau absența totală a exigențelor din școală în domeniul studierii limbii române, neglijarea dicțiunii și a limbajului elevat la diverse obiecte de studiu, inutilitatea lecturilor, cultivată de maniera perimată, insipidă, „protectoare” a probelor de la examen, suprimarea examenului oral la limba română (ca garanție a comunicării și etalon al libertății de exprimare), excluderea examenului de promovare la limba română (de pe timpuri) în clasele de liceu, absența examenului de admitere la limba și literatura română la toate facultățile (pentru a spori prestigiul limbii unui stat care se pretinde european), atitudinea persiflantă față de limba română în școlile alolingve, lipsa demnității naționale în ansamblu, mediul lingvistic infect, infestat de cuvinte injurioase și expresii licenţioase „până la înspăimântare” – toate aceste condiții generează ostilități față de limba română ca echivalent al Patriei.

Atmosfera de puritate sufletească ne-ar mai fi reținut ore în șir, plutind în apele cathartice ale poeziei, căcifrumusețea limbii coborâte din ancestral îl poate transfera pe omul „grăbit”, robit de poveri cotidiene, atracții hedonice și consumerism de rutină, în spațiul metafizic al sacralității.

În final, doamna Iuliana Gorea Costin a subliniat că această acţiune e una din seria de manifestări care se vor desfăşura în acest an, când vom marca 25 de ani de la adoptarea Legii cu privire la limba română și faptul că volumul Limba romană este Patria mea se dedică înaintașilor care au contribuit la sporirea tezaurului nostru spiritual, dar și luptătorilor și apărătorilor limbii române de la 1989 și de la 1995, care au apărat, cu multă demnitate, în Piața Marii Adunări Naționale, dreptul la limba română.

Veronica Postolachi