Alimentația la Strășeni. Părinți versus autorități

Șeful Direcției de învățământ Strășeni, Ion Ampava, susține că până la 1 aprilie copiii din instituțiile de învățământ din raion erau hrăniți cu unt din grăsimi vegetale

După implementarea de la 1 aprilie a noului proiect-pilot de alimentație în instituțiile de învățământ din raionul Strășeni, mai mulți părinți se plâng că odraslele lor vin acasă flămânde. Ion Ampava, șeful adjunct al Direcției învățământ, susține că plângerile părinților sunt „scenarii regizate”. Proiectul-pilot de alimentație este implementat la Strășeni de o companie din Lituania, care ar urma să se extindă în toată republica.

Compania lituaniană „UAB Pontem” a câştigat cel mai mare contract pentru prestarea de servicii de alimentație în 66 de instituții de educație timpurie în raionul Strășeni. Conform licitației, compania lituaniană va primi din bugetul de stat aproximativ 181 milioane de lei. Pe lângă suma zilnică alocată pentru alimentația unui copil din instituțiile timpurii, care este de 25,60 lei, alți 7,61 lei vor merge la cheltuieli aferente serviciului social de alimentație.

Ala Revenco, fondatoarea Asociației „Părinți Solidari”, a monitorizat achizițiile companiei din Lituania și susține că oferta depusă de firma lituaniană nu corespunde valorii estimative a achiziției, depășind-o cu aproximativ 30%. Am încercat să aflăm cine va plăti acești bani și dacă vor fi incluși în bonurile pe care le achită părinții sau dacă vor fi alocați la fel din buget. Eforturile noastre însă nu au obținut un răspuns concret.

Ion Ampava, șeful adjunct al Direcției învățământ Strășeni, a declarat pentru JURNAL de Chișinău că nu știe cine va suporta cheltuielile suplimentare. „Noi avem alocați pentru instituțiile de educație timpurie câte 25,60 lei pentru alimentația unui copil, iar pentru ciclul primar – 10,80 lei pentru un copil. Atât. Restul cheltuielilor nu știu cine le va suporta”, a spus Ampava.

Pâine care ar conține proteine și la Strășeni

Meniurile companiei lituaniene prezentate la licitație corespund celor recomandate într-un ordin emis de fosta ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ruxanda Glavan, semnat pe 12 august 2016.

Meniurile includ pâine din făină de grâu fortificată cu Fe și acid folic. 40 de grame de astfel de pâine, conform recomandărilor, ar conține 26,8 grame de proteine, în timp ce 100 de grame de carne conțin aproximativ 30 de grame de proteine. Pâine cu conținut de proteine nici nu se produce în Republica Moldova, fapt recunoscut de minister într-un articol publicat de JURNAL de Chișinău.

Șeful adjunct al Direcției învățământ Strășeni, Ion Ampava, a declarat că nu știe despre pâinea cu proteine. „Agentul economic a modificat de la 1 aprilie de câteva ori meniul. Acum copiii mănâncă sănătos – fructe, legume proaspete, dar nu terciuri de trei ori pe zi și paste cu pâine. Știți că acești copii din Strășeni mănâncă cel mai bun unt din țară? Până acum, erau hrăniți cu produs de unt”, a remarcat Ampava.

Părinții sunt nemulțumiți

Mai mulți părinți ai căror copii frecventează instituțiile de învățământ din Strășeni sunt nemulțumiți și spun că de la 1 aprilie copiii lor vin flămânzi acasă. Iar alții ar avea probleme de sănătate. Părinții susțin că în grădinițe nu sunt afișate meniurile și nu știu ce mănâncă copiii lor. Ei nu au primit nici bonul pentru alimentație.

„Copilul meu merge la Grădinița nr. 5 din Strășeni și, de când a pornit acest proiect, se plânge că îl doare burta, stomacul”, a spus Valentina Sârbu. O altă mamă, Olesea, a declarat că proiectul este implementat și la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, dar copiii nu mănâncă, deoarece nu ar fi gustos. „Copilul meu merge la Grădinița «Mugurel» și vine flămând acasă”, a spus Olga Stati.

Ion Ampava a declarat că plângerile părinților sunt „scenarii regizate”. „Copiii nu se duc acasă flămânzi, cum spun părinții. E altă problema. Acum nu se mai poate fura ca înainte. Sunt angajați care nu le convine situația. Până acum, mâncau toți și luau și acasă. Acum nu mai pot, de aceea există nemulțumiri”, și-a dat el cu părerea.

„Acum bucătarii gătesc după gramaj și după numărul de copii, nu fac risipă de alimente. Carnea se aduce proaspătă, fără oase. Se aduce atât cât este nevoie și careva nu mai poate să fure. Suntem la început și avem încă multe lucruri de pus la punct. Până la 1 septembrie, împreună cu agentul economic, vom înlătura toate neclaritățile”, a menționat Ampava.

În Lituania, compania UAB Pontem a fost inclusă în lista neagră

În Lituania, compania UAB Pontem a ajuns un veritabil imperiu în domeniu, controlând aproape 40% din piaţă. Ea desfăşoară astfel de activităţi în Lituania, Letonia şi Ucraina. Cifra ei de afaceri, doar în Lituania, trece de 20 milioane de euro pe an. În 2018, a fost inclusă într-o listă neagră pentru că a furnizat lapte care nu corespunde normelor de alimentaţie.

Publicația „Delfi” din Lituania a indicat că denumirea actuală a firmei „Pontem” (până în 2013 era Smulkus urmas) a apărut după un scandal legat de evaziune fiscală.

În octombrie 2018, premierul Pavel Filip l-a primit pe Irmantas Norkus, care se ocupă de proiectele de investiţii ale UAB Pontem, pentru a discuta despre modelul de organizare a alimentaţiei în instituţiile de educaţie, implementat de compania respectivă în Lituania.

În comunicatul despre întrevederea şefului Guvernului cu businessmanul lituanian se menţiona că „actualul sistem de alimentație în școli și grădinițe din țara noastră este depășit și copleșit de probleme”: lipsa personalului calificat, salarii mici, procesul anevoios și ineficient de achiziții, utilajul învechit, cheltuieli nejustificate și risipa banilor publici, printre altele.