Alegerile prezidenţiale în Republica Moldova vor fi organizate pe 30 octombrie

alegeri

Alegerile prezidenţiale vor fi organizate pe 30 octombrie 2016. Un proiect de hotărâre în acest sens, pregătit peste noapte de câţiva deputaţi din actuala majoritate parlamentară, PD, PL şi deputaţii transfugi, a fost aprobat cu puţin timp în urmă de Parlament, cu votul a 50 de legislatori.

Este pentru prima dată în ultimii 16 ani când moldovenii îşi vor alege direct preşedintele. Din 1994 până în 2000, şeful statului a fost ales prin vot direct de cetăţeni, iar începând cu 2000, Constituţia a fost modificată, astfel că această atribuţie a revenit Parlamentului. Pe 4 martie, în urma unei sesizări depuse de un grup de deputaţi PLDM, Curtea Constituţională a decis însă că modificarea Legii Supreme s-a făcut cu încălcări. Astfel, dreptul de alegere a preşedintelui statului a fost întors populaţiei. Potrivit proiectului aprobat astăzi, 1 aprilie, de Parlament, campania electorală pentru prezidenţiale va începe pe 30 iulie.

„Prin acest exerciţiu vom pune capăt acestor speculaţii în ceea ce priveşte demararea procedurilor electorale. La 23 martie, a expirat mandatul preşedintelui Nicolae Timofti. Din cauza situaţiei excepţionale în urma deciziei Curţii Constituţionale, termenul de 45 de zile de la expirarea mandatului preşedintelui este deja depăşit. În vederea asigurării unui timp suficient pentru a ajusta legislaţia electorală şi pentru organizarea scrutinului, se propune stabilirea datei alegerilor preşedintelui pe 30 octombrie curent. Se propune ca această decizie să intre în vigoare pe 30 iulie”, a declarat deputatul PD Sergiu Sîrbu, unul dintre autorii proiectului.

„Aţi citit cu un ton grav acest proiect, creându-mi impresia că este visul PD să aleagă preşedintele prin vot direct. Mă întreb când v-a apărut acest vis”, a accentuat deputatul PLDM Maria Ciobanu. Legislatorii PLDM au înaintat un amendament la proiectul de hotărâre prin care au propus ca data alegerilor prezidenţiale să fie stabilită pe 3 iulie. Amendamentul a fost respins de majoritatea parlamentară.

Opoziţia a criticat modul în care majoritatea a pregătit acest proiect. Potrivit deputaţilor PLDM, stabilirea datei alegerilor prezidenţiale tocmai în toamnă ar permite guvernării să vină între timp cu iniţiative care vor limita drepturile cetăţenilor şi ale candidaţilor propuşi de opoziţie. Un exemplu în acest sens ar fi proiectul aprobat de Guvern care oferă organelor de anchetă dreptul să blocheze site-uri, să verifice email-uri personale, sms-uri şi să citească mesajele de pe Viber sau WhatsApp.

„Aţi spus că intenţia de a organiza cât mai repede alegeri este de a respecta principiile democratice. A lipsit dialogul, trebuiau să se întâlnească fracţiunile, partidele de opoziţie. Oare această amânare târzie a alegerilor nu este motivată în sensul limitării unor libertăţi? Vedem o sincronizare cu limitarea accesului şi cenzurarea internetului. Astfel ca să fiţi voi singuri în alegeri. Nici chiar în toamnă. Poate să organizăm în iulie”, a menţionat vicepreşedintele fracţiunii PLDM, Vadim Pistrinciuc.

„Este imposibil la începutul lui iulie. Campania electorală durează timp de trei luni. Asta ar înseamnă că, de luni, partidele ar trebui să înceapă desemnarea candidaţilor la funcţia de preşedinte. Noi cu toţii trebuie să colectăm de luni cel puţin 180 de mii de semnături în termen de trei luni. Dacă îmi veţi da o reţetă cum de la 2 aprilie până la 3 mai am reuşi să adunăm aceste semnături, putem discuta”, a spus Sîrbu.

„Nu ştiu dacă e bine să votăm data alegerilor la 1 aprilie. Nimeni nu ne va lua în serios. Poate mai bine amendăm legislaţia, apoi stabilim data alegerilor. E o decizie foarte importantă. Ţara a aşteptat 16 ani. Poate votăm decizia săptămâna viitoare”, a propus deputatul PLDM Valeriu Ghileţchi. „Data de 8 februarie este ziua în care trebuia să fie iniţiată procedura de alegere a preşedintelui ţării. De ce atunci nu aţi venit cu această iniţiativă, nu cumva pentru că aţi ştiut că va fi o decizie a Curţii Constituţionale? Aţi aşteptat o lună”, a menţionat liderul fracţiunii PCRM, Inna Şupac.

„Legea care a fost anulată de CC prevede expres că procedura poate fi iniţiată cu 45 de zile înainte, dar nu este imperativă. Teoretic, sigur că am fi putut iniţia, dar nu eram obligaţi. Această decizie a CC a căzut ca un fulger peste capetele noastre”, a răspuns Sergiu Sîrbu.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)