AIE la pachet

Mi-am văzut numele într-o listă de jurnalişti despre care se spune că ar fi partizanii lui Filat. E o practică mai veche alcătuirea de liste pe la noi, şi criteriul e foarte simplu: cine nu e cu noi e duşmanul nostru. Ca să ştii cine a alcătuit-o e suficient să vezi cine nu figurează în ea. De exemplu, în mult mediatizata „listă a lui Şandrovschi”, la care unii mai recurg şi în zilele noastre, nu era inclus niciun jurnalist de la „Flux”, „Comunistul”, „Moldova Suverană”, „Nezavisimaia Moldova”. Listele recente nu cuprind mass-media despre care se crede că ar fi finanţate sau chiar s-ar afla în proprietatea lui Plahotniuc, şi care îl descriu pe premier numai în culori negre. 

Nomina odiosa

Fiindcă numele lui Plahotniuc a devenit atât de odios încât puţini îndrăznesc să facă avocaţie deschisă în favoarea sa, s-a adoptat tactica distragerii atenţiei, ca în operaţiunile militare, când tirul de artilerie este folosit pentru a camufla adevăratul obiectiv al acţiunii. Logica e următoarea: „Filat nu e mai breaz decât Plahotniuc, ba chiar e mai periculos, el câştigă miliarde prin oamenii săi de la fisc şi vamă, prin contrabanda cu ţigări, iar, în ultima vreme, şi prin Banca de Economii, pe care ar vrea să pună mâna”. Acest refren este reluat ori de câte ori numele mogulului mediatic este pomenit în context negativ.

Unii jurnalişti mai naivi sau superficiali îşi fac titlu de glorie luptând împotriva lui Filat şi Plahotniuc, punând semnul egalităţii între ei, participând, prosteşte, la acţiunile de provocare a panicii în mediul deponenţilor Băncii de Economii. Alţii sunt înregimentaţi în mod conştient. De ce ne situăm în acest caz pe altă parte a baricadei? Fiindcă nu există nicio dovadă că Filat adună bani prin intermediul fiscului sau că ar avea vreo legătură cu contrabanda de ţigări. În afară de presupuneri, deducţii false, mass-media angajată de Plahotniuc nu posedă nicio mărturie, ca să nu mai vorbim despre documente.

Premierul se apără, spunând că cifrele contrabandei sunt în scădere, şi că, după captura recentă de la Leuşeni, au zburat mai multe capete de vameşi. Sunt fapte pe care nu le putem ignora. Nu putem să nu-i dăm dreptate şi atunci când afirmă că nu intră în funcţia premierului să prindă contrabandiştii sau vameşii corupţi, cum îi reproşează unii, inclusiv juristul Mihai Ghimpu. Alte instituţii de stat au această obligaţie. În vămile României, nu premierul român a organizat prinderea vameşilor care luau mită, ci Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. De ce Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care îl avea în fruntea sa pe Viorel Chetraru, numit de PD, nu a întreprins ceva asemănător?

Despre BEM

Cât priveşte Banca de Economii, abia nu demult s-a reuşit înlocuirea conducerii vechi şi formarea unui nou Consiliu de Administraţie. S-a scris că în această întârziere a jucat un rol şi Banca Naţională. Rămâne de văzut dacă e adevărat, BNM nu a dezminţit deocamdată detaliul respectiv, dar nu e ciudat că doar după demiterea lui Zubco Procuratura Generală a început să ancheteze modul de acordare a creditelor de către fostul preşedinte al Băncii de Economii, Grigori Gacikevci?

Ideea, repetăm, nu e că Filat ar fi infailibil, ci că nu avem probe pentru a-l pune pe acelaşi cântar cu Plahotniuc, decât numai dacă ne dorim foarte mult lucrul acesta.

Detalii vechi, detalii noi

Pe de altă parte, la detaliile mai vechi din biografia lui Plahotniuc, care ridică semne de întrebare, începând cu rolul său în preluarea ostilă, cu ajutorul lui Voronin, a Victoriabank, Prime, TVR1, Carmez…, se adaugă altele noi, după intrarea sa în politică. E vorba, în primul rând, despre „atacurile raider” asupra sistemului bancar, din vara anului 2011, care i-au fost atribuite, pe drept sau pe nedrept, fără ca el să facă vreun efort deosebit pentru a demonstra contrariul. În statele democratice, persoanele publice au obligaţia să prezinte materialele care îi disculpă. Pentru aceasta, prim-vicepreşedintele PD putea să facă publice numele companiilor sale.

Dar în loc să verse lumină asupra acestora, el adaugă tot mai multă intrigă. Declaraţia recentă că nu ar avea în posesie instituţii mass-media se bate cap în cap cu declaraţia de mai înainte, făcută la Prime, că afacerile sale ţin de domeniul petrolier, bancar, hotelier şi mediatic. Tot atunci Plahotniuc afirmase că posedă un avion privat, ca apoi acesta să lipsească din declaraţia de venituri. S-a mai spus, dacă liderul PD vrea cu tot dinadinsul să rămână în politică, dacă ţine la imaginea partidului său, a AIE şi a RM, el trebuie să-şi scoată la lumina zilei toate afacerile.

Cui prodest?

Şi ideea lui Ghimpu, că rivalitatea dintre Filat şi Plahotniuc este cauza crizei actuale din cadrul AIE, reflectă aceeaşi intenţie de a muta accentul de pe comportamentul lui Plahotniuc, care a încercat să-l protejeze pe procurorul general, pe emotivitatea lui Filat (pe care nu o putem nega, dar nici nu e cazul să o exagerăm). Nu e greu de ghicit că e în folosul PL, al unor partide extraparlamentare, al PCRM ca Filat să fie prezentat drept un frate siamez al lui Plahotniuc. Însă „câştigul” PL e ca un băţ cu două capete.

Oricum, se mizează pe lipsa de discernământ a alegătorilor. Pentru a descuraja „disidenţa” liderului PLDM se încearcă a acredita ideea că AIE va fi sancţionată „la pachet”. Însă alegerile trecute, dar şi sondajele ne spun altceva: că fiecare partid al AIE, fiecare lider este apreciat în mod diferit, că oamenii pot face diferenţa. Acesta nu este un îndemn de a merge la alegeri parlamentare anticipate, ar fi o eroare enormă, ci, dimpotrivă, o încurajare de a „juca” în continuare corect, de a respecta regulile democratice, transparenţa, libertatea presei, de a onora promisiunile electorale. Nu toată presa este angajată, nu toţi alegătorii pot fi minţiţi.

 

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)