Aici se cântă românește! // FESTIVAL


În Maramureşul Istoric răsună şi astăzi zongura, cetera şi toba

„Unde mergeţi?”, îi întreb pe copiii care se așază comod pe banchetele autobuzului care staţionează în centrul satului Slatina, raionul Teceu, Ucraina. „La festival”, îmi răspund la unison copiii. Toţi, îmbrăcaţi în costume naţionale româneşti, înarmaţi cu zongure, cetere şi tobe, abia aşteaptă să urce pe scena din localitatea Plăiuţ pentru a fredona cântece vechi maramureșene.

Svetlana Panţa

Suntem în localitatea Slatina, raionul Teceu, Ucraina. Aşteptăm ca toţi copiii din ansamblul folcloric „Speranţa” să urce în autobuz şi să mergem pe urmele lor. Până la destinație, satul Plăiuţ, comuna Apşiţa, r. Rahău, supranumită şi localitatea cu şapte uliţe, sunt 30 de km. Admirăm palatele (casele) oamenilor care, cum spun localnicii, sunt rodul muncii lor. „Românii de aici se duc la lucru în Siberia, la Moscova sau în Cehia, unde câştigă bine şi apoi investesc acasă”, ne explică Ionuş Luper al lui Vasile, astfel se prezintă moşul care, de când se ţine minte, lucrează „cu ziua” pe la casele oamenilor.

„Nu rămân acolo. Se întorc acasă. Unde poate fi mai bine decât în locurile în care au trăit strămoşii noştri. Ei nu au fost proşti, au ştiut unde să se stabilească”, se grăbeşte să mai spună Ionuş, arătându-ne locurile pitoreşti din jurul nostru. Moşul a venit în centrul satului Plăiuţ, raionul Rahău, Ucraina, pentru a admira cum evoluează pe scenă ansamblurile de copii din toate localităţile româneşti din regiunea Transcarpatia, Ucraina.

„Vorbeşte româneşte!”

Deşi unele fete sunt îmbrăcate în fustiţe scurte şi cu bluziţe adânc decoltate, cei mai frumoşi băieţi din Plăiuţ tot la fete în cămăși, zadii (catrințe) şi şerinci (basmale) pe cap se dau. Un tânăr o întreabă ucraineşte pe una dintre aceste fete cum se numeşte. „Vorbeşte româneşte!”, îi strigă un băiat îmbrăcat în costum naţional maramureşean. Astăzi, la Plăiuţ nu doar se vorbeşte, dar şi se cântă româneşte. „Adi, ia-ți cetera (vioara) şi vin-o la mine!”, îi strigă Georgeta, o coconă (tânără) de 12 ani din Slatina, băiatului care stă relaxat pe scaun şi savurează mirosul de frigărui îmbinat cu aerul curat de munte din Plăiuţ. În câteva clipe, Georgeta începe a cânta. „Foarte frumos. E o română perfectă”, spun cei care s-au adunat în jurul ansamblului „Speranţa” din Slatina.

Înainte de a urca pe scenă, copiii au hotărât să facă repetiţie. Pesemne, spiritul concurenţei le îndeamnă şi pe celelalte ansambluri să le urmeze exemplul. Un fel de competiţie cine cântă mai româneşte. Graiurile diferă de la un ansamblu la altul, cert este că băieţii şi fetele cântă într-o limbă comună. Micuţele de vreo 7 ani din Dibrova, dar şi adolescentele din satul Strâmtura încep să cânte, ţinându-se cu mânuţile de guleraşul cămăşii şi orientându-şi privirea spre cer de parcă ar cânta pentru Dumnezeu.

„E un eveniment extraordinar cu copii extraordinari îmbrăcaţi în aceste frumoase costume naţionale pe care îi aud vorbind o frumoasă limbă românească. Bravo domniilor voastre pentru că aceasta este cea mai veridică dovadă că sunteţi români adevăraţi care iubiţi tradiţiile, obiceiurile şi, principalul, limba noastră română. Atâta timp cât nu o vom pierde, cât o vom păstra în sufletele noastre, vom fi iubiţi de Dumnezeu, atâta timp el ne va susţine şi ne va deschide în calea noastră toate posibilitățile pentru a rămâne ceea ce ne-am născut pe aceste pământuri”, exclamă de pe scenă Vasile Tărăţeanu, preşedintele Senatului comunităţii româneşti din Ucraina.

Festivalul regional al creaţiei populare româneşti este la cea de-a XXI-a ediţie. Manifestarea se organizează în fiecare an prin rotaţie în toate localităţile româneşti din Transcarpatia: Slatina, Biserica Albă, Apşa de Jos, Apşa de Mijloc etc.

În acest an, festivalul s-a desfăşurat la Plăiuţ. „La anul, va fi la noi, la Strâmtura”, ne spune veselă Adriana Opriş, elevă în clasa VIII, membră a grupului artistic al elevilor din Strâmtura, Teceu, Ucraina, Maramureşul Istoric de altădată.

Legendă: La festival au fost înmânate diplome pentru merite deosebite în promovarea limbii şi culturii româneşti. „Aşa sunt românii, dacă nu au bani, dau diplome”, a menţionat Vasile Tărăţeanu

Legendă: Mire şi mireasă în port naţional maramureşean

Legendă: Adi şi Georgeta, ansamblul „Speranţa” din satul Slatina

Legendă: Aşa se salută maramureşenii

Legenda satului Plăiuţ

Prin secolul XV, şapte fraţi români din Apşa de Mijloc au primit ca moştenire un teritoriu întins pe şapte văi. Doi dintre ei şi-au luat neveste din localitatea Iapa, azi cartier al Sighetului, situată la o zi lumină cu calul. Astăzi, toţi cei 900 de locuitori ce trăiesc în 220 de case, situate pe cele şapte uliţe ale satului Plăiuţ, comuna Apşiţa, se consideră români. O parte dintre locuitorii Apşiţei sunt români, chiar dacă nu ştiu un cuvânt româneşte.

The following two tabs change content below.