Agrişul lui nea Constantin // OAMENI BUNI

După patru decenii de muncă în domeniul învăţământului, fostul profesor de matematică, Constantin Sainsus, s-a transformat într-un înflăcărat crescător de agriş, fiind căutat de cei interesaţi de aceste pomuşoare. Mica afacere îi aduce la sezon un venit de circa 35-40 de mii de lei, ceea ce-i asigura bani pentru medicamente şi o bătrâneţe fericită.

Victoria POPA

Printre casele construite acum cincizeci de ani, pe una din hudiţele satului Răzeni, raionul Ialoveni, este şi gospodăria profesorilor Constantin şi Nina Sainsus. La portiţa de culoare verde ne aşteaptă gospodarul casei, păzit de doi căţei pletoşi de culoare cenuşie care, văzându-ne, încep să latre. „Îs cuminţi, nu vă fie frică. Fac şi ei un pic de gălăgie ca să-şi primească pâinica pentru lătratul lor”, îşi mângâie gazda animalele.

Mirosul florii mâna-Maicii-Domnului şi altor flori din faţa casei trădează dragostea gospodinei pentru acestea. „Îmi plac florile. Am cinci feluri de clematis, trandafiri, flori de cameră. Unele le folosesc pentru remedii naturiste şi fac minuni pentru bătrâni ca noi, pe care-i doare totul”, se alătură discuţiei noastre Nina Sainsus, care toată viaţa ei a lucrat profesor de matematică la şcoala din sat.

Uniţi prin tabla înmulţirii

„Când îmi aduc aminte de anii petrecuţi în şcoală, mă iau fiorii. Munceam tare mult. Vă daţi seama că erau peste 1400 de copii. Se formau câte şase clase într-un an”, îşi aminteşte Constantin Sainsus, care, în afară de faptul că a predat matematica, a fost şi director de şcoală.

Îi întreb cum au trăit doi profesori de matematică într-o casă timp de 52 de ani. „Când unul uita tabla înmulţirii, altul i-o amintea, uite-aşa”, glumeşte stăpânul casei.

Schimbând firul discuţiei, Constantin Sainsus spune că acum este pasionat de creşterea puieţilor de agriş. Ne arată bărbatul o mândrie de grădină, care se vede ca-n palmă, pentru că totul e curat ca-n ghiveci şi plantat în rânduri drepte, de parcă-ar fi măsurat. Îl cunoaşte tot satul. Întâmplarea l-a făcut să se ocupe de pământ. S-a îmbolnăvit grav şi, după o recuperare îndelungată, şi-a zis că nu trebuie să stea la umbră, ci să facă ceva util. „Fiecare om trebuie să aibă o ocupaţie, pentru că, aşa, şi viaţa are un sens. Şi ieşirea la pensie mi-a dat un imbold să mă ocup de ceea ce-mi place”, ne spune agricultorul.

Deja are clienţi permanenţi care-i comandă din timp puieţi de agriş. Unul a cumpărat doi ani la rând câte 500 de rădăcini.

O ocupaţie prosperă

Primele tufe de agriş le are încă de la părinţi. „Ţin minte şi acum că nu reuşeau să se coacă şi noi – eu şi cu fraţii mei, le mâncam de verzi. Nu mai reuşea mama să vadă ce fel de agrişe avea. Altele le-am adus din vizitele făcute în diferite oraşe ale spaţiului CSI”, deapănă firul amintirilor bărbatul.

Şi-a propus să se ocupe de creşterea puieţilor de agriş, motivând că nu prea vedeai astfel de tufe în grădinile moldovenilor atunci când a început mica afacere. Creşte puieţi de agriş timp de 22 de ani, îndeletnicirea îi asigură o bătrâneţe decentă, anual câştigând circa 35 de mii de lei. „Lucrez cu soţia şi în ajutor ne vine şi unul dintre feciori, astfel avem bani de medicamente pentru că, cu pensiile noastre a câte o mie de lei, nici nu ieşeam din curte”, mai spune el.

Sfaturi utile

Convins de cunoştinţele sale teoretice şi practice în cultivarea agrişului, fostul profesor recomandă plantarea puieţilor după doi ani de zile, atunci rezistă la toate intemperiile. Potrivit lui, agrişul ajută la curăţirea tractului gastrointestinal. Din cele cinci soiuri pe care le cultivă în grădina sa, un gust aparte şi fructe măşcate le are soiul englez-galben, fructul acestuia cântărind de la 9 la 12 grame, iar de la o tufă se culeg până la 3,5 kg. Cultivă în grădina sa cele mai rezistente soiuri de agriş.

„Am cinci soiuri, trei dintre care nu au spini şi nu se îmbolnăvesc de făinare. Sunt cele mai potrivite căci nu trebuie stropite cu nimic”, explică agricultorul.

În timp ce mergem pe cărările îngrijite din grădină, înconjurate cu pomi şi arbuşti fructiferi, legume, viţă-de-vie, flori, nea Constantin se laudă că în  pământul bun poţi cultiva orice. „Convingeţi-vă singuri. Am căpşuni, coacăză, cartofi, pomi fructiferi…”, ne demonstrează culturile enumerate.

„Veniţi să vă arăt cu ce mă mai mândresc”, ne îndeamnă să mergem într-o parte mai înfundată a grădinii. Pe o parcelă de vreo doisprezece metri pătraţi, nea Constantin cultivă puieţi de nuc. Ne încredinţează că cei peste două sute de puieţi sunt din fructele nucului din faţa casei, unul care numără peste şapte decenii, plantat încă de părinţii săi.

De când este fermier, a comercializat şi puieţi de nuc la solicitarea unui client. Tot el este şi participant la expoziţiile organizate în republică unde-şi câştigă clienţi, cărora le vinde puieţi crescuţi în grădina sa.

 

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa