„Agricultura ecologică poate aproviziona populaţia”

Interviu cu Jan Valeška, expert ceh în promovarea agriculturii ecologice

– Stimate Domnule Jan Valeška, definiţi, vă rog, agricultura ecologică.

Agricultura ecologică este un sistem agricol ce utilizează tehnica ce nu dăunează mediului ambiant, evită produsele chimice pentru fertilizarea solului, pentru protecţia roadei şi hrana animalelor.

– Agricultura ecologică este capabilă să aprovizioneze populaţia? Mai multe voci spun că roada este mai mică.

În comparaţie cu cea industrială, agricultura organică dă mai puţină roadă. Dar nu se poate generaliza, pentru că totul depinde de condiţiile climaterice ale anului. Într-un an, ar putea fi o roadă bogată, iar în alt an roada ar putea să scadă.

În acelaşi timp, multe din produsele agricole sunt aruncate fără a fi atinse. Omul modern merge la magazin şi cumpără produse alimentare în cantităţi mari, pentru că sunt ieftine. Agricultura organică este capabilă să producă cantităţi suficiente pentru a satisface necesităţile oamenilor.

Pe moment, se produce mai mult decât se consumă. Problema este cum este repartizată. În unele ţări se găseşte în exces, iar   în altele oamenii mor de foame.

– Cum reacţionează persoanele la agricultura ecologică?

Agricultura ecologică nu este un termen nou. În Cehia, 12% din agricultură este ecologică. Cehii sunt sceptici faţă de aceste produse. Un mare interes în dezvoltarea acestei situaţii îl au companiile producătoare de pesticide, deşi iniţial au reacţionat pozitiv, pentru că se promova ideea că vor fi sănătoşi. Mănânci şi te lecuieşti de toate bolile de care suferi. E un mit. Erau aşteptări mari din partea populaţiei. În general, dispoziţia în societatea din Cehia nu e în favoarea agriculturii ecologice. Doar un grup de persoane, 10–20%, luptă pentru promovarea acestor produse.

– Cum ar trebui fermierii moldoveni să-şi promoveze produsele atunci?

În primul rând, agricultorii nu ar trebui să promoveze produsele ecologice având la bază conceptul că dacă vei mânca, vei deveni mai sănătos. Ar fi mai corect de spus că îţi vei păstra sănătatea, pentru că produsele ecologice nu sunt miraculoase. Sunt doar alimente fără adaosuri chimice, atât de dăunătoare sănătăţii. Din 2005 încerc să mănânc doar produse ecologice. Nu pot spune că am devenit mai sănătos, doar mi-am păstrat sănătatea pe care o aveam. Ştiu că e mai bine să mă alimentez cu produse care nu conţin adaosuri chimici, dar nu pot demonstra. În acelaşi timp, agricultura organică poate să dea sănătate solului, mediului înconjurător. Acestea pot fi demonstrate ştiinţific.

– De multe ori putem auzi că nu folosesc pesticide, doar mai stropesc din când în când cartofii sau roşiile ca să nu fie atacate de insecte. Putem spune că aceasta este agricultură ecologică?

Uniunea Europeană a editat un ghid universal al fermierului care cultivă produse ecologice, unde sunt indicate produsele acceptate. Putem spune că sunt produse cvasiecologice.

– În Republica Moldova e complicat să capeţi certificat de fermier ecologic. În Cehia este la fel?

În general, e mai uşor. UE este interesată de acest domeniu şi oferă subvenţii mari, fapt ce atrage agricultorii. De exemplu, în 2000, când Cehia a aderat la UE, doar 4–5% din pământuri erau semănate cu produse ecologice. Peste patru cinci ani au crescut la 8%. În acelaşi timp, în cadrul Ministerul Agriculturii al Republicii Cehia activează aproximativ două mii de persoane, dintre aceştia doar trei se ocupă de agricultura ecologică. Aceasta arată interesul pe care îl are statul ceh pentru fermieri.

Banii vor mai veni în Cehia încă cinci ani. Vom vedea ce se va întâmpla după asta. Chiar de la început nu toţi fermierii erau deschişi faţă de agricultura ecologică. Au intrat în acest sistem numai ca să primească banii de la UE. De cele mai dese ori, avea de suferit şi calitatea produselor lor.

– Ce puteţi spune despre agricultura ecologică din Republica Moldova?

În general, am auzit că acum se încearcă promovarea acesteia. Majoritatea produselor ecologice crescute aici sunt pentru export. Sunt multe cazuri de agricultură de familie, ceea ce este un început bun. Atunci când creşti pentru familia ta, eşti atent la ce pesticide foloseşti, cum tratezi solul.

– Care ar fi primii paşi pe care fermierii ar trebui să-i facă?

Cred că la început ar trebui să capeţi cât mai multă informaţie posibilă pentru a te porni la drum. Ar fi bine să preia cunoştinţe de la cineva care are experienţă în domeniu. Atunci nu trebuie să faci greşelile noastre. Trebuie să iei ce e mai bun de la persoanele care au pornit-o înainte. Nu este uşor să treci de la agricultura tehnologică la cea ecologică. Cea din urmă presupune multe cunoştinţe, cum ar fi: cum să creşti plantele într-un mod sănătos, cum să eviţi insectele, prin folosirea altora etc.

– Lucraţi şi cu cei mici? Sunt mai deschişi faţă de agricultura ecologică?

Copiii sunt deschişi la tot ce ţine de mediul înconjurător, le place să se joace afară. Ei se simt bine atunci când îi ducem la ferme. Le place să descopere lumea şi sunt atenţi la tot ce avem a le spune. În general, cu adulţii este mai greu de lucrat, cred că e mai dificil să înţeleagă faptul că viitorul lor şi al copiilor lor este în protejarea mediului înconjurător. Atâta timp cât vom îmbuiba pământul cu diferite pesticide, nu avem viitor. Suntem implicaţi în mai multe proiecte cu copii. Mergem la şcoală şi vorbim despre agricultură.

– Povestiţi despre agricultura sprijinită de comunitate. Ce aduce nou aceasta?

În Cehia se observă o scădere a entuziasmului populaţiei faţă de produsele ecologice. În acelaşi timp, jumătate din produsele crescute la noi sunt pentru export. În timp ce Cehia este cunoscută ca ţară crescătoare de mere, se importă mere ecologice din Noua Zeelandă. Ne-am gândit atunci să susţinem fermierul autohton şi să creăm relaţii între fermieri şi consumatori, ceea ce noi numim Comunity Supporting Agriculture (Agricultura Sprijinită de Societate), ca mâncarea organică sau cea aproape de ea, produsă de micii agricultori, să fie adusă aproape de consumatori.

Cumpărătorii se adună împreună, găsesc un producător, de la care cumpără permanent produsele. Ambele părţi au de câştigat, fermierul îşi vinde roada, iar consumatorul achită doar pentru produs, nu pentru ambalaj. În Franţa, a fost format un grup de femei care sprijină agricultura ecologică. Cumpără toată roada şi o vând în comunitatea lor.

– Vând aceste produse la un preţ mai mare?

Cumpără produsele pentru necesităţile comunităţii din care fac parte, nu ca să le vândă mai scump. În Cehia a început acum cinci ani şi părea ceva de domeniul fantasticului, pentru că societatea noastră este dispersată. Acum sunt şapte iniţiative de acest gen care includ 10–12 agricultori.

– Acesta este motivul aflării în Republica Moldova. Cum au reacţionat moldovenii la acest concept?

Oamenii erau curioşi, de cât teren ai nevoie ca să hrăneşti un anumit număr de persoane, de câţi bani ai nevoie ca să investeşti etc. Voiau să afle detalii. A fost bine. În general, am fost fericit pentru că în Cehia, atunci când am început, am vorbit pentru două persoane.

Jan Valeška este angajat al organizaţiei PRO-BIO LIGA, care se ocupă de promovarea fermieritului organic. De asemenea, lucrează la conceperea programelor educaţionale despre fermierit şi procesul alimentar pentru copii. Conduce campanii de promovare şi dezvoltare a fermieritului ecologic, precum şi la răspândirea informaţiei pentru consumatori despre impactul agriculturii tehnologice asupra mediului înconjurător. A organizat târguri de produse organice, prezentarea fermelor organice, deprinderea abilităţilor teoretice şi practice despre grădinărit. S-a implicat activ în dezvoltarea conceptului de agricultură sprijinită de comunitate.

 

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)