Agenţii KGB forfoteau printre ţărani

TEROAREA ROŞIE // Fiecare al doilea locuitor matur al satului Tătăreşti, Străşeni, era agent secret al securităţii

Este ştiut că în URSS nimic nu trebuia să scape de ochiul de veghe al poliţiei politice. Am intrat recent în posesia unui set de documente care arată cum îşi desfăşurau activitatea, în a doua jumătate a anilor 40 ai secolului trecut, agenţii secreţi ai Ministerului Securităţii de Stat (în rusă – MGB, comasat pe atunci cu Ministerul Afacerilor Interne). Acţiunea se desfăşoară în Tătăreşti, Străşeni.

Imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, MGB urmărea, în primul rând, oamenii care au colaborat cu autorităţile române între 1941 şi 1944, precum şi cei ce se opuneau procesului de formare a colhozurilor. Astfel, cu ajutorul agenţilor secreţi din sat, în toamna anului 1944, a fost arestat Vasile Mârzenco, fost „activist român” şi primar al satului, condamnat la 15 ani de puşcărie. Slavă Domnului că a reuşit ulterior să evadeze, însă autorităţile sovietice i-au deportat familia în 1949.

În „grija” agenţilor erau şi ceilalţi gospodari ai satului Nicolae Filip Mârzenco, Sandu Leon Calancea, Mitiu Vâlcu, Vasile Rodideal ş.a.
Iată un fragment din raportul agentului Ivanov care informa despre Gheorghe Focşa, fost şef al postului de jandarmi al satului până la reinstalarea autorităţilor sovietice: „La 8 ianuarie, împreună cu preşedintele sovietului sătesc, care era puţin beat, mergeam spre casa unde locuiam. Preşedintele a început a povesti că Gheorghe Focşa, în perioada ocupaţiei, a fost un apropiat al jandarmeriei care l-a arestat odată pe preşedinte şi i-a tras o bătaie.

În aceeaşi zi, aflându-mă în casa preşedintelui adjunct al sovietului sătesc, l-am întrebat despre Gheorghe Focşa şi mi-a răspuns că acesta este o persoană negativă, a avut legături cu românii, iar acum nu vrea să respecte indicaţiile sovietului sătesc.

La Focşa acasă se adună nişte indivizi suspecţi, inclusiv din Zubreşti, probabil că aceştia fac parte dintr-o organizaţie ilegală”.
Asemenea documente se scriau exclusiv în limba rusă şi purtau parafa „strict secret”. La acestea aveau acces doar persoane numărate.
În dosarul aceluiaşi Gheorghe Focşa, un simplu ţăran, au încăput denunţurile a tocmai opt agenţi. Informaţiile lor vizează în primul rând declaraţiile lui Focşa, pentru MGB orice cuvânt era important. Iată câteva date spicuite dintr-un raport: „Sâmbătă, 9 septembrie, sursa Popov a discutat cu Focşa Gheorghe în câmp, la strânsul roadei. Acesta s-a plâns că impozitele sunt prea mari şi a spus că nu va intra în colhoz pentru nimic în lume”.

În acelaşi document, sursa Tihi confirmă nemulţumirea lui Gheorghe Focşa pentru dublarea impozitelor la carne „de la 40 kg la 80 kg” şi menţionează că acest ţăran „îi blestemă pe bolşevici şi spune că în Basarabia vor sosi în curând trupele americane şi viaţa va deveni altfel. Iar asupra Moscovei, Leningradului şi altor oraşe din URSS vor fi lansate bombe atomice. Sursa l-a întrebat ce se va întâmpla cu Chişinăul, la care Focşa a răspuns: «Peste Chişinău, bomba atomică nu va fi aruncată»”.

Un agent care a dus de nas MGB-ul

Dispunem de câteva documente strict secrete care arată, în zeci de pagini, activitatea agenţilor din Tătărăşti. Însă nu toţi informatorii erau la fel.

Tot la Tătăreşti a locuit un gospodar care a semnat pentru colaborare cu MGB, sub şantaj, ca să nu fie deportat în Siberia. După ce sovietul sătesc şi Comitetul Executiv Raional Străşeni l-au introdus în lista chiaburilor, ceea ce însemna o condamnare iminentă, securiştii i-au propus să colaboreze. Gospodarul de frunte al satului, cu o condiţie morală ireproşabilă, pe care a dovedit-o de altfel şi mai târziu, a fost nevoit să aleagă între calea Siberiei, împreună cu întreaga familie, şi colaborarea cu MGB. Numai că cetăţeanul N.M. a hotărât să umple rândurile agenţilor secreţi, luându-şi numele conspirativ „Calancea”, ca să-i denunţe sovieticilor pe ceilalţi agenţi ai MGB-ului! Având misiunea să-l urmărească pe Gheorghe Focşa, informatorul N.M. raportează următoarele: „24 iulie 1948. După adunarea sătească, fostul preşedinte al sovietului sătesc, Cornienco A.I., m-a invitat la un pahar de vin acasă la Focşa. După ce am consumat un litru de vin, Cornienco a început a exprima nemulţumiri faţă de activitatea guvernului sovietic şi a striga cuvinte indecente la adresa puterii sovietice.

Spunea că nu trebuie de achitat impozite statului, deoarece în Basarabia vor sosi în curând trupele americane şi engleze şi se va termina cu colhozurile…”

Observăm că agentul N.M. pune în gura lui Cornienco, activist zelos chiar din 28 iunie 1940, cuvintele lui Gheorghe Focşa. Ceva mai târziu (8 mai 1949), anchetatorul Secţiei MGB Străşeni, loc. superior Ivuşkin îi raporta şefului Secţiei MGB Străşeni, locotenent-colonelul Sokolov: „N.M. face parte din reţeaua noastră de informatori în calitate de agent secret cu numele conspirativ „Calancea”, racolat la 17 iulie 1947. Acesta însă ne dă informaţii de la caz la caz şi numai sub mare presiune. Execută însărcinările noastre doar în măsura în care îi place lui. Nu se prezintă la întrevederi (cu şefii), nu îl interesează activitatea organelor de informaţii”.

Nemulţumiţi de activitatea informatorului, ofiţerii MGB au prins a-i pregăti lui N.M. dosarul pentru deportare. Acesta însă şi această bătălie a câştigat-o. Ingeniozitatea sa i-a permis să ducă de nas organele de represiune, rămânând să trăiască şi muncească la baştină până la adânci bătrâneţe.

George MÂRZENCO