Afacerea cu pământ în zona de conflict

Proprietarii care au terenuri peste drumul Râbnița–Tiraspol sunt ținta unor afaceriști din regiunea transnistreană
În timp ce reprezentanţii Guvernului se laudă că ar fi rezolvat problema ţăranilor din cele cinci sate din stânga Nistrului, cu pământuri situate dincolo de drumul Râbniţa-Dubăsari-Tiraspol, niciun ţăran din Republica Moldova nu va strânge roadă anul acesta de pe acest pământ.

Afaceriştii din regiunea separatistă care au acaparat şi au lucrat ilegal pământul timp de patru ani au obţinut între timp acces la baza de date a proprietarilor de pământ, documente depuse în urma „negocierilor” la administraţia din orașului Dubăsari (subordonată Tiraspolului). Aceştia au luat cu asalt ţăranii din cele câteva sate. Le propun să-şi vândă pământul la un preţ de nimic ori să-l dea în arendă contra unor sume modice pentru trei ani.

Procesul de negocieri în favoarea Tiraspolului

Ştefan Driga, fermier din Cocieri, ne-a spus că a fost „surprins” de laudele guvernanților că ar fi soluţionat problema ţăranilor cu pământuri în zona de conflict. Cele 220 de hectare din pământul pe care îl arendează sunt amplasate în această regiune. În 2014, autorităţile din Dubăsari, subordonate Tiraspolului, le-au propus să încheie cu ei contracte ca să poată lucra nestingherit pământul.

„Cei din Dubăsari ne-au spus atunci: ‚Noi vă dăm pământul, lucraţi-l’. Cum să ni-l dea? E totuși pământul nostru. Cum să încheiem contracte? Gheorghe Bălan de la Biroul de reintegrare și  reprezentanţii de la poliție ne-au avertizat – Doamne fereşte! – să încheiem un contract că ne vom alege cu dosare penale. Nu ne-am dus, nu am cedat şi acum avem o mulţime de datorii”, a declarat agricultorul.

Alexandru Miţcul, agricultor: „Ieri am fost anunţaţi ca de la 1 august vom avea acces la pământ. Acum îl mai puteam semăna cu porumb, floarea-soarelui, atunci însă ce sa facem cu el, ce roadă să mai strângem, pamântul e lucrat de cei din regiunea transnistreana. Tot ei îl cumpără. Am avut 30 de hectare şi am rămas cu 20. Nu pot să las totul, să merg la lucru peste hotare, sunt tată a patru copii”.

În noiembrie, după încheierea celor patru protocoale dintre Chişinău şi Tiraspol, li s-a cerut „conform mecanismului” să prezinte administraţiei orașului Dubăsari contractele de arendă, copia buletinului şi titlurilor de proprietate ale fiecărui proprietar de teren ca administraţia de la Tiraspol să le ofere certificate de acces la pământ.

„Le-am prezentat informaţia ca pe farfurie. Cei care au lucrat nelegitim pământul timp de patru ani umblă acum pe la casele acestor proprietari, îl cumpără, îl arendează, au bani, nu sunt în faliment ca noi. Agenţii economici din aşa-numita rmn seamănă acum răsărită şi porumb. Oare vor strânge ei grâul şi răsărita până pe 1 august, când guvernanţii noştri promit că pământul ne va fi întors? Nu cred. Guvernarea nu a soluţionat problema noastră, ci a lor. Agenţii economici înregistraţi la Tiraspol au obţinut un răgaz până în luna august perioadă în care, profitând de sărăcia şi lipsa de informare a oamenilor, le cumpără pământul la un preţ de nimic”, afirmă antreprneorul.

Separatiştii interesaţi să le cumpere pământul

SRL „Victoria Cocieri”, un alt agent economic subordonat Chişinăului, deţinea până la începutul anului curent circa 1100 de hectare. O parte din acestea aparţin oamenilor de la care a fost luat pământul în arendă. În decurs de trei luni au rămas doar cu 900 de hectare.

200 de hectare au fost cumpărate ori luate în arendă de agenţii economici din Transnistria. Aceştia îl cumpără ca pâinea caldă de la oameni după ce au aflat că, în urma semnării celor patru protocoale (noiembrie 2017), fermierii din raionul Dubăsari îşi vor recăpăta dreptul de proprietate asupra celor peste 6000 de hectare. Afaceriştii descind chiar la domiciliul ţăranilor.

Cine sunt cei care cumpără pământul

Cumpără pământ Andrei Poiată, care se prezintă ca persoană fizică originară din satul Goian; Alexandr Beloborodov, directorul SRL „Razdolie” înregistrată pe str. Molodiojnaia 30 din Goian, Dubăsari, întreprindere care, potrivit informaţiei de pe site-ul oficial www.pmr.md, este specializată în cultivarea cerealelor. Printre cei care îl cumpără ori îl arendează figurează şi un consilier al Consiliului raional Dubăsari, Andrei Sârbu (PSRM), originar din s. Corjova, Dubasari.

Pe când preţul pentru o cotă (1,6 hectare) costă circa 50.000 de lei, Poiată, de exemplu, le oferă oamenilor 16.000 de lei, iar Sârbu – 17.000 de lei. Ţăranilor care nu vor să-l vândă, afaceriştii le propun să îl dea în arendă. Aceştia oferă 2.500 de lei la semnarea contractului pentru o perioadă de trei ani. „E ciudat că primăria Cocieri înregistrează aceste contracte semnate de noii agenţi economici, deşi contractele pe care le avem noi cu oamenii încă nu sunt reziliate”, ne-a declarat contabilul SRL „Victoria Cocieri”, Sergiu Bondarenco.

Un socialist printre „afacerişti”

Secretarul primăriei Ion Miţcul a confirmat că au apărut mai mulţi doritori să cumpere pământul la un preţ de nimic, dar a infirmat faptul că primăria ar perfecta contracte fără a fi reziliate cele precedente. „A existat un singur caz de acet gen, proprietarul a prezentat acordul de reziliere, iar arendatorul a spus că semnătura nu îi aparţine. Noi însă nu putem verifica veridicitatea semnăturilor”, a spus Miţcul.

Cele mai multe contracte de vânzare-cumpărare sunt înregistrate de Andrei Pântea din Goian, Dubăsari. „Este un tânăr, nu ştim dacă banii investiţi sunt ai lui ori ai altcuiva, dar el e cel care cumpără pământ, evident, la un preţ foarte mic”, ne-a mai spus reprezentantul primăriei.

Conform unei informaţii de pe site-ul oficial al Consiliului raional Dubăsari, Pântea ar fi director al SRL „Agro-loghistica”. O astfel de întreprindere însă nu este înregistrată în R. Moldova. Cele câteva numere de telefon mobil pe care le-a lăsat oamenilor din sat sunt deconectate. Nici la telefonul lui Beloborodov afişat pe site-ul de la Tiraspol nu ne-a răspuns nimeni.

Unicul dintre cei care cumpără pământ şi cu care am reuşit să discutăm a fost consilierul raional Andrei Sîrbu, originar din Corjova, Dubăsari. Întrebat ce l-a determinat să cumpere pământ la care proprietarii nu au acces, Sârbu ne-a spus că l-a cumpărat în speranţa că îl va putea lucra din  primăvara anului curent. „Nici eu încă nu ştiu de ce îl cumpăr. Nu sunt înregistrat ca agent economic în rmn. Vreau să sădesc o livadă. Auzind că vom avea acces la el, am decis că ar fi o investiţie bună”, ne-a spus acesta.

Deşi oamenii din sat ne spun că el cumpără pământ cu 17.000 de lei, consilierul raional ne-a comunicat că ia pământ cu 40.000–50.000 pentru o cotă. Întrebat dacă i se pare corect ca agenţii economici din aşa-numita rmn care au ocupat abuziv pământul timp de patru ani să umble acum să-l cumpere de la ţărani, consilierul raional ne-a spus că ar fi de vină autorităţile. În opinia bărbatului, acestea nu au făcut o adunare cu toţi oamenii şi agenţii economici din cele cinci sate să le comunice rezultatele negocierilor, deoarece oamenii de acolo nu prea au acces la TV şi presa de la Chişinău.

„Cei de la Biroul de reintegrare nu trebuia să facă o şedinţă cu doi primari şi doi lideri de terenuri, sunt oameni care deţin câte 17 hectare. E mult, ar putea obţine un profit bun, poate nici în arendă nu ar da acest pământ, dacă ar şti că n-ar mai fi intimidaţi. Cei care îl cumpără profită, dar e economie de piaţă şi nu ai ce să reproşezi”, mai spune consilierul.

Laudele lui Filip îi costă pe ţărani

Fermierul Ştefan Driga ne-a mai spus că au fost anunţaţi încă în noiembrie să se pregătească din primăvara anului curent să lucreze pământul. A luat un credit de 400.000 de lei din care a cumpărat seminţe şi fertilizanţi. Întreprinderea „Victoria Cocieri”, la fel, a luat un credit de 300.000 de lei. „Ce să fac acum cu seminţele, cu îngrăşămintele. Firma nu le ia înapoi. Este un credit mare pentru noi. Ne falimentează. În patru ani am irosit toate rezervele care le mai aveam. Ne spunem păsul, dar nu suntem auziţi. Acum nu mai ştiu ce le vom spune oamenilor cu care am încheiat contracte de arendă”, mai spune Driga.

The following two tabs change content below.
Svetlana Corobceanu

Svetlana Corobceanu